mariusghilezan.ro

Premierul Victor Ponta reafirmă cele trei condiţii pe care le-a repetat şi în primul mandat: respectarea celor mai înalte standarde de mediu, participarea statului român diferită de cea de acum, modificarea redevenţelor şi participare directă. citeşte

Palatul domnesc al bătrânilor liberali e luat cu asalt de un trib de molateci ai nopţii. Căpetenia lor e un mandarin crescut în arborele de cauciuc. Neavând comportamente rafinate, nici gust, nici vitamine în trup, doar poftă de mărire la minte, a hotărât în Bor-ul  politic să extirpe simţurile supuşilor săi din comitetele naţionale şi cele regionale. Ştiind că doar şeful dă grăunţe din hambarul în formă de şezlong prezidenţiabil, nevertebratele s-au supus în cor şedinţei de simpectatomie, de fapt o ablaţie a tuturor simţurilor. citeşte

Editura Humanitas a tras vreo trei tiraje din “În sfârşit nefumător.” Nu credeam că se va vinde atât de mult în România, cartea lui Allen Carr, britanicul care, conform poveştii, fuma 100 de ţigări pe zi. Acum a murit. Sigur că pe certificatul său de deces nu scrie “nerăpus de fumat.” citeşte

Sătul de cârnaţi şi de sarmale, omul îşi mai doreşte şi mâncăruri mai rafinate. Iată o combinaţie mai stranie. Tajine de boeuf aux pruneaux şi Krumplileves. Adică friptură de vită cu prune uscate şi portocale, servită în deschidere de o supă de cartofi cu cimbrişor. Adică o reuniune galantă între bucătăria maghiară şi cea marocană.

“Am fost înzestrată cu nepreţuitul dar de a nu mă îndoi niciodată.”

Principesa Ileana, fiica cea mai mică a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, mătuşa Regelui Mihai, s-a trezit în iarna anului 1948 că nu mai poate intra în Castelul Bran, trupele de ocupaţie punând sechestru pe toate bunurile sale. În popor i se spunea “Domniţa.”A luat cu ea doar o casetă cu pământ românesc. Cu greu a convins vameşii că e unicul lucru de valoare care-l ia cu ea. Blândeţea sa l-a făcut invidios până şi pe fratele ei Carol al ll-lea. Căsătorită cu Arhiducele Anton al Austriei a trebuit să-şi aducă pe lume cei şase copiii în afara ţării. Era prea populară în Regatul României. Semăna cu iubita sa mamă, regina Maria. După moartea fiicei sale Maria Ileana (Minola), în accident de avion şi a soţului acesteia, după dispariţia prematură a primului născut, Ştefan, şi divorţul de prinţul austriac se căsătoreşte cu doctorul Ştefan Isărescu. Mariajul cu fiul de boier mehedinţean nu durează decât cinci ani, în 1961 decide să se călugărească. citeşte

Frigul budapestan e cu miros de guias şi aburi de chimen. Revelionul, “Szilveszter” în limba maghiară, se desfăşoară într-o altfel de iarnă, decât cea bucureşteană. O adevărată metropolă rar cade sub asediul generalului iarnă. A ştiut să-şi păstreze mai mereu tonalitatea simfoniei imperiului. Chiar şi sub şenilele ocupantului sovietic. Doar Terror Museum  şi Memento (Parcul statuilor) mai aduc aminte de comunism. Vremurile sunt grele şi pentru maghiari. Dar nu renunţă la atributul politeţii. Ei ştiu că zâmbetul nu costă şi poate aduce bani. Peste 60.000 de turişti străini au umplut restaurantele, barurile plutitoare, Vaci Utca, un fel de Champs–Elysées mai la est de Sena, o Dunăre albastră, vin fiert şi mult gulas.  citeşte

Lui Vasile Ursu Nicola, moţii îi spuneau simplu Horea. Când nu horea ridica munţii la răscoală. În semn de naţionalism,  guvernanţii de după Unirea de la 1918 au schimbat numele Aradei, cu Horea. Dar nu pentru Crăiuţul munţilor e cunoscută aşezarea în lume. Dâmbul lui Gâf a fost şi în the New York Times, cu celebrul său “altar de iubire.” citeşte

Crinul (Amaryllis) înfloreşte de Crăciun dacă ai prevăzut asta. Original din  Africa de Sud se adaptează bine în casă dacă bulbul a stat neudat, într-un loc răcoros, timp de şase săptămâni. Plantă nepretenţioasă, are nevoie de lumină directă sau indirectă doar când înfloreşte. Apoi, dezvoltă tulpine lungi, late şi verzi. Primăvarea face mai mulţi bulbişori care trebuie strămutaţi în alte ghivece. Întreaga vară pot sta la locuri puţin luminate. Doar toamna trebuie coborâţi în beci. Şi aşa dintr-una se fac mai multe.

Crinul pe care-l tot blagosloviţi e tot mai veşted pentru că nimeni nu a avut grijă să aibă şase săptămâni de tăcere.

Despre Biblioteca Familiei Regale

Un tânăr scriitor, bun organizator de evenimente şi un fin cunoscător a istoriei culturii române, m-a întrebat odată de ce nu se găsesc cărţi tipărite în limba română de dinainte de 1866, în afară de cele religioase? Un lung dialog ne-a convins pe amândoi că până la venirea lui Carol 1, ca domn în Principatele Române, nu exista o cultură de masă, chiar dacă paşoptiştii au încercat să scoată o populaţie din feudalism. Este meritul de netăgăduit al lui Carol l, fondatorul Dinastiei Regale, de a fi construit primele instituţii de cultură, universităţi la Iaşi şi la Bucureşti, Ateneul român şi mai ales întâia  Bibliotecă naţională (actuala BCU), ” spre binele tinerimii universitare de la toate facultãţile din ţarã, înzestrat cu o bibliotecã totdeauna deschisã”, aşa cum  scria la 3 mai 1891 preşedintelui Consiliului de Miniştri. citeşte

Prin beciurile domneşti ale vechiului Regat am descoperit o carte de poveste. Învelită în piele şi cu miros de jin ars, paginile mărturisesc viaţa unui martiriu unic în istoria neamului românesc. Mulţi ştiu cum au murit Brâncovenii.  Primul s-a sfârşit Clucerul Domnitorului sub iatagan, apoi copiii săi şi ultimul, Constantin Brâncoveanu.  Un tată şi patru copiii, decapitaţi. Puţini cunosc însă urzelile  marilor boierilor la Înalta Poartă şi misterul mormântului de la km “O” al Bucureştiului. Ce rol a avut candela în istoria ultimilor ani, dar şi Dimitrie Cantemir în distrugerea celui ? Dar mesajul Porţii cu şalul de mătase? Cum să fii ucis după ce ai plătit cele mai mari biruri din istoria Vechiului Regat? De ce nu a prevăzut Domnitorul ce i se va întâmpla? Misiune sau destin? Misterele caută scenarist şi regizor talentat.

Ca un legământ peste ani, aproape de pietrele funerare ale Brâncovenilor s-a recules Regele nostru după jumătate de secol de exil.