Regina Ana a plecat puțin… Trupul ei va fi coborât în cripta de la Curtea de Argeș. La doi pași de mormântul Reginei Maria.

Principesa Ana, fiica a Prințul René de Bourbon-Parma  și a Prințesei Margaret a Danemarcei, avea 23 de ani când l-a cunoscut pe Regele Mihai al României la o recepție în salonul hotelului Claridge’s din Londra, înainte de căsătoria Reginei Elisabeta a ll-a a Regatului Unit al Marii Britanii.

A fost fâstâcită la vederea tânărului Mihai, în momentul în care i-a fost introdusă de mama ei, Ana a luat poziție de drepți și a salutat militărește. Nicio reverență, cum se cădea, în fața unui rege, tânăr, chipeș, neînsurat, nici măcar un salut elegant, de femeie. Poate ca tocmai fâstâceala aceea a fost scânteia care a aprins focul din inima regelui. Spre bucuria celor două mame, Mihai s-a îndrăgostit la prima vedere. La scurt timp, cei doi s-au întâlnit din nou, tot întâmplător la Ambasada Luxemburgului. Cel puțin, așa au crezut tinerii, numai că totul fusese pus la cale de familii. Și totul era legat de aceeași căsătorie…

N-a trecut mult timp, și a venit si inevitabila întrebare: “Vrei să-mi fii soție?”. Erau amândoi la Lausanne, în Elveția, la o săptămână după prima întâlnire, din Londra. Ea a acceptat. El, Regele, a plecat în țara sa, la îndemnul lui Winston Churchill. Cum prevedeau uzanțele vremii, Mihai l-a informat pe Petru Groza, prosovieticul prim ministru de atunci, că intenționează să se căsătorească. Enervat, Groza i-a replicat că țara e săracă și nu ar putea suporta costurile unei căsătorii regale. Era în decembrie 1947. La sfârșitul lunii, Mihai a fost chemat de Groza la București. Credea că va primi informații despre ceremonia căsătoriei cu Ana, prințesă de Bourbon-Parma. Cu amenințarea uciderii a o mie de tineri și cu pistolul în buzunar, Groza l-a silit să abdice. După câteva zile, Mihai, împreună cu mama sa, regina Elena, părăseau țara cu trenul regal. Puțină lume știe că Prințul Vladimir Ghika, astăzi canonizat de Vatican, a fost invitat de regina mamă să plece din țară cu ei. Și-a uitat pașaportul acasă. Pe peronul gării din Băneasa, ar fi spus: ”Dacă așa a vrut Dumnezeu, rămân”. Și s-a sfârșit în ”Neagra” de la Jilava.

În mai 1948, regimul comunist i-a retras cetățenia Regelui Mihai. În iunie, la Atena, are loc nunta regală. Papa Pius al Xll-lea nu a încuviințat căsătoria unei catolice cu un ortodox. De aceea multe familii regale nu au participat. Viitoarea regină Sofia a Spaniei și Constantin al Greciei au fost paji la nunta celor doi. Mihai nu l-a invitat pe tatăl său Carol al ll-lea la nuntă. Aflat în Portugalia, cel din urmă i-a transmis o depeșă prin care-și felicita nora, prin care solicita să fie demnă de fiul său. Cu umorul caracteristic și cu spontaneitatea sa cucernică, Ana i-a răspuns: “Sper să fiu la fel de demnă ca Regina Elena,” pe care Carol o părăsise pentru Elena Lupescu.

Regina Ana i-a dăruit Regelui Mihai cinci fiice: Margareta, Elena (mama Prințului Nicolae), Sofia, Irina și Maria.

Fotografia realizată de Mihai Covrig cuprinde întreaga poveste a cuplului regal, cel mai longeviv din istoria regilor români.

Regina Ana, o fire jucăușă, a fost o ființă de o rară inteligență, de-o izbitoare frumusețe spirituală și, în primul rând, extrem de generoasă. Renunțând la religia ei, a dăruit ce avea mai scump tuturor românilor: iubirea față de țară și față de Majestatea Sa Regelui Mihai.

Odihnă veșnică!

Mai mare ruşinea, Regele Mihai l apare pe “lista ruşinii” datornicilor la ANAF. Obligaţiile Regelui la bugetul de stat sunt mai mari chiar decât ale lui Gigi Becali, înregistrat cu suma de 3.989.530 lei, şi decât ale lui Silviu Prigoană, care figurează pe lista cu 3.967.774 lei. Creanţa sa, spun oficialii Ministerului de Finanţe, nu înregistrează restanţe pe sănătate sau la fondul de pensii. citeşte

Avanpremiera filmului “Războiul Regelui” a avut loc la Grand Cinema din Băneasa în prezenţa Alteţelor Sale Regale Principesa Margareta, Principesa Maria, Principesa Sofia şi Principele Radu. Lume simandicoasă, figuri noi, după principiul ce puţini eram şi ce mulţi am rămas. Fireşte am regăsit prin mulţime şi antiregalişti, dar e de bon-ton să participi la evenimente regale. citeşte

În fiecare an în ziua de 30 decembrie mă cuprinde o tristeţe înfrigurată. Stând la cald, mă revolt cum cozile de topor ale Moscovei fac casting la ore de vârf vorbind despre “binefacerile” crivăţului poreclit Republică. Este ziua în care un grup de kominternişti au instaurat un regim nelegitim până azi. citeşte

1951. Deşi era verişor cu Regina Elisabeta a ll-a a Marii Britanii, Regele Mihai şi-a închiriat un domeniu în Bramshill, comitatul Hampshire, pentru a-şi face o fermă de păsări. Mai multe amănunte aici. citeşte

În Ajunul Paştelui, am fost invitatul Cameliei Csiki la emisiunea “Ora regelui,” unde am încercat să explic de ce nu avem încă Regele pe tron.

Pentru cei care nu au urmărit emisiunea, o pot face aici!

În 1991 eram observator pentru referendumul de modificare a Constituţiei în judeţul Timiş. În dimineaţa zilei de 8 decembrie am ajuns cu regretatul Ion Monoran şi în comuna Banloc, reşedinţa de vară a reginei Elisabeta a Greciei (una dintre fetele Reginei Maria), loc în care îşi petrecea tinereţile şi M.S. Regele MIHAI. La ieşire din secţia de votare l-am întrebat pe un bătrân ce a votat? Mi-a răspuns pentre leje şi Reje (aşa se vorbeşte în Banat). I-am spus că tocmai a votat “contra Rejelui”. Mi-a replicat: “Iu-i, Doamne, cum să repar greşala?” L-am sfătuit să stea lângă secţia de votare şi să le spună tuturor ţăranilor că Noua Constituţie e contra Rejelui. Seara când ne-am întors bătrânul era la post. În urma numărătorii voturilor 85 % au fost cu NU. Bătrânul şi-a îndeplinit micro-misiunea. Mai multe voi povesti în emisiunea “Ora Regelui” în februarie 2014.

Pentru că greşelile în istorie se repetă VOTAŢI NU la Referendumul USL de revizuire a Constituţiei, care nu abrogă art. 152, cel care blochează norma fundamentală şi nă dă libertate românilor în viitor să-şi decidă singuri forma de guvernământ.

Eu voi vota cu un mare NU la Referendumul din mai 2014, la fel ca-n 1991. Rămân perseverent.
Ce boicoooooooot??????? Şi atunci am spus că e o mare prostie să nu spunem un răspicat NU. Şi acum e la fel. Facem un exeriţiu de putere, dacă ne tot dăm monarhişti? Răspândeşte povestea mea şi pregăteşte-ţi toţi prietenii să meargă la vot şi să spună un hotărât NU. Abstinenţa a fost şi rămâne o mare prostie în curele de dezintoxicare, o spun marii medici. Dacă nu mergem să spunem un hotărât NU facem jocul Republicii şi cozilor de topor care impun prin forţă un sistem nepotrivit spiritului românesc.

Ce diversiune… După ce şi-a bătut joc de M.S. Regele Mihai, preşedintele Traian Băsescu, acum, vrea să dea lovitura de graţie prin Referendum. citeşte

De mic, am iubit un om pentru că era mai puţin iubit decât mama mea. Mama mea avea generaţii de elevi care îi aduceau flori, cireşe şi sonete, la absolvire. El transmitea de Anul Nou mesaje de iubire prin “Europa liberă”. Şi nimeni nu-i scria numele în Oracole. Trăia şoptit, nu relevat ca sfintele canoane.  Cu un nume pronunţat doar în serile de rugăciune, părea din lumea îngerilor. Ştiam de la mama că El are grijă de departe de noi. Dar cât de departe?

citeşte

Cei mai prestigioşi intelectuali români au fost susţinători necondiţionaţi ai Coroanei Române. Într-o emisune de pe TF1, cu o mare audienţă, a fost invitat în primăvara anului 1992, M.S. Regele Mihai1 al României. Prezentatorul emisiunii prezintă sec: “Academician francez, om de litere autor dramatic. Cântăreaţa cheală, Scaunele. Apariţiile sale la televiziune sunt rarisime. A acceptat invitaţia noastră să vă vorbească.”

citeşte

Despre Biblioteca Familiei Regale

Un tânăr scriitor, bun organizator de evenimente şi un fin cunoscător a istoriei culturii române, m-a întrebat odată de ce nu se găsesc cărţi tipărite în limba română de dinainte de 1866, în afară de cele religioase? Un lung dialog ne-a convins pe amândoi că până la venirea lui Carol 1, ca domn în Principatele Române, nu exista o cultură de masă, chiar dacă paşoptiştii au încercat să scoată o populaţie din feudalism. Este meritul de netăgăduit al lui Carol l, fondatorul Dinastiei Regale, de a fi construit primele instituţii de cultură, universităţi la Iaşi şi la Bucureşti, Ateneul român şi mai ales întâia  Bibliotecă naţională (actuala BCU), ” spre binele tinerimii universitare de la toate facultãţile din ţarã, înzestrat cu o bibliotecã totdeauna deschisã”, aşa cum  scria la 3 mai 1891 preşedintelui Consiliului de Miniştri. citeşte