La fel cum piloții de avioane de linie se antrenează mai întâi zeci şi sute de ore pe simulatoare de zbor înainte de-a transporta sute de oameni cu 800 de kilometri pe oră, și noi cei care trebuie să ne administrăm propria viaţă ca pe o cursă cu obstacole avem un teren de antrenament similar. Vreau să prezint în câteva puncte esenţiale cum reuşeste un joc banal, adesea ignorat de firile prea cuminţi, să simuleze perfect situaţii importante din viaţă şi mai ales să ne antreneze să le gestionăm perfect. citeşte

citeşte

La români sărbătorile ţin de la Sfântu’ Nicolae pân’ la Sfântu’ Ion. Puţini au norocul lui Valentin, altul decât cel din poveste. Trezit din beţia de sezon, tânărul despre care vecinii vorbesc că era prăpădit şi vai de mama lui îşi căuta o fată pentru ieşiri nocturne. Unde altundeva decât pe net? Supărat că nu găseşte pe niciuna s-a apucat de un joc pe calculator. Era prea greu. Ceva de strategie războinică. S-a pus pe scris vechii prietene, care l-a părăsit pentru altul. Epistola nu-i ieşea nicicum. La un surfing pe google i-a sărit în cale Cezara lui Eminescu şi i-a venit o idee: să intre într-un cazino virtual. Şi cum de a dat de Cezara, noua lui iubită? citeşte

Când vezi un Dandy bătrân cu o maşină de epocă pe lângă Arcul de triumf te freci la ochi. Nu-ţi vine să crezi. Mai sunt şi altfel de oameni. Bucureştiul nu este numai al beizadelelor cu maşini tunate şi Ferrari-uri, adevărate plase de prins muşte naive. Există parcă o anumită normalitate.

Bătrânul, căzut parcă dintr-un pictorial de “Time” al anilor 1930, căra în spatele limuzinei domneşti un cufăr? Mi-e teamă să nu poarte cu el titlurile nobiliare, de teama samsarilor, apăruţi ca lăcustele.

P.S. Într-o discuţie cu un tânăr avocat, îmi descria samsarul drept un om cu iniţiativă şi foarte curajos. Vorbind despre copite şi gherare, care au furat case boiereşti şi acum se dau investitori, mi-am exprimat temerea că bandiţii de azi vor avea peste ani statui precum Toma Alimoş, tâlharul. Citesc în ochii multor tineri o prea mare veneraţie pentru învârtiţii regimului. Mi-e teamă că dacă nu vine mai repede DNA-ul cu mătura, fostele fete în casă vor deveni boieroace cu acte în regulă… Un jurist bun să aibă, fără prejudecăţile noastre.

O reţetă de Târgu-Mureş pentru cei care nu vor vinete.

Ingrediente:
5 Kg gogoşari
1 Kg ceapă albă
1,5 Kg fasole albă
1 l ulei
1 l bulion de roşii
Piper, sare, foi de dafin, după gust
citeşte

O reţetă simplă, dar rafinată pentru mese mai deosebite.

– o raţă

– 3-4 portocale

– o lămâie

– 4-5 roşii cherry

– două cepe

– 100 gr de nucă măcinată

– piper

– ghimpir

– zahăr

– scorţişoară citeşte

Cap 1. Dispoziţii generale

Cap 2. Condiţii pentru dobândirea funcţiei de specialist în relaţii publice

Cap 3. Controlul, reglementarea şi exercitarea profesiei

Cap 4. Incompatibilităţi şi sancţiuni ale profesie

Cap 5. Drepturile şi obligaţiile angajatorilor

Cap 6. Clasificarea funcţiilor. Categorii de specialişti în relaţii publice

Cap 7. Evidenţa specialiştilor în relaţii publice

Cap 8. Managementul funcţiei

Cap 9. Drepturile şi obligaţiile specialistului în relaţii publice

Cap 10. Sancţiuni disciplinare

Cap 11. Cariera specialistului relaţii publice

Cap 12. Formarea profesională continuă

Cap 13. Organizare şi funcţionare (aici se ia statutul ARRP) şi se disecă pe bucăţi

Cap 14. Rolul…..

Cap 15. Alegeri….

Cap 16. Venituri

Cap 17. Dispoziţii tranzitorii şi finale

 CAP. 1

Dispoziţii generale

    ART. 1

(1) Profesia de specialist relaţii publice se exercită pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi şi a statului profesiei, de către persoanele fizice deţinătoare ale unui titlu oficial de pregătire în relaţii publice.

Acestea pot fi:

a) cetăţeni ai statului român;

b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care desfăşoară legal activităţi salariate sau nesalariate pe teritoriul României, indiferent de cetăţenia acestora;

          (2) Profesia de specialist relaţii publice se exercită, conform legii, numai de  către cei înscrişi în Asociaţia Română de Relaţii Publice, denumită pe scurt ARRP, pe baza statutului profesiei de specialist relaţii publice, regulamentului cadru privind dobândirea titlului profesional de specialist relaţii publice şi specialist relaţii publice stagiar (rezident), a codurilor etice şi deontologice ale profesiei, recunoscute internaţional.

(3) Prin titlu oficial de calificare în profesia de specialist relaţii publice se înţelege:

a) diploma de specialist în relaţii publice, eliberat de către o instituţie de învăţământ superior acreditată conform legii din România sau alte state membre UE, inclusiv Canada şi SUA;

b) certificatul de bună practică eliberat de ARRP;

            (4) Titlurile oficiale de calificare în relaţii publice obţinute în afara României, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene se echivalează potrivit legii.

  ART. 2   

       (1) În exercitarea profesiei, specialist relaţii publice se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

(2)    Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de specialist relaţii publice se realizează de către Asociaţia Română de Relaţii Publice, denumită în continuare autoritate competentă, legală şi reprezentativă;

(3) Prin profesia de specialist relaţii publice se înţelege specialistul care se ocupă de relaţiile publice instituţionale (consilier de imagine, director de comunicare, analist media, şef birou presă, referent, ofiţer de presă,purtător de cuvânt, consultant, organizator de evenimente, specialist strângere de fonduri)

(4)  Specialist relaţii publiceul organizează, promovează, informează şi apără imaginea publică instituţiei, în acord cu legea şi prevederile codurilor deontologice, fără a încălca drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.

(5)  Orice instituţie are dreptul să îşi aleagă în mod liber specialist relaţii publiceul.

Art.3

(1) Profesia de specialist relaţii publice are ca principal scop informarea corectă a publicului despre produsele, serviciile şi activităţiile organizaţiei pentru care lucrează;

(2) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, specialist relaţii publiceul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate şi respect fata de fiinţa umană.

    ART. 4

    (1) Activitatea specialistului în relaţii publice se realizează prin:

    a) asistenţă, consiliere şi reprezentare (funcţia de purtător de cuvânt) acordată conducerii instituţiilor în faţa instituţiilor cu care relaţionează instituţia, inclusiv cu media, în condiţiile legii;

    c) redactarea, organizarea şi implementarea planului de comunicare (internă şi externă) a instituţiei;

    d) consultanţă acordată conducerii instituţiei în realizarea strategiei de responsabilitate socială, a activităţilor de sponzorizare;

          ART. 5

(1) În scopul asigurării în orice imprejurare a intereselor instituţiei, dar şi libertatea profesionistului din domeniul comunicării instituţionale, profesia de specialist relaţii publice are la bază statutul profesiei de specialist relaţii publice;

(2) În legătură cu exercitarea profesiei şi în limita competenţelor profesionale,

Specialistului din relaţii publice nu-i pot fi impuse îngrădiri, acţiuni contrare codurilor deontologice sau care încalcă statutul profesiei de către nici un for de conducere;

(3) Profesionistul în comunicare se subordonează direct conducerii instituţiei, orice alte subordonări fiind nerecomandate;

(4) Fiind un act de creaţie intelectuală, activitatea specialist relaţii publice este nenormată;

(5) Responsabilitatea specialistului în relaţii publice încetează în situaţia în care instituţia angajatoare nu respectă recomandarea sau strategia de construcţie a planului de comunicare;

.

        ART. 6

(1)    În exercitarea profesiei specialist relaţii publice este protejat de lege;

ART.7

 (1) Formele de exercitare a profesiei de specialist relaţii publice sunt, la alegere: angajat, consultant individual, agenţie de relaţii publice, agenţie de monitorizare, organizaţie non-guvernamentală de profil, numai acreditate de ARRP sau societăţi cu răspundere limitată.

 (2) Pentru exercitarea unei activităţi de promovare mai mulţi specialist relaţii publicei sau agenţii de profil se pot asocia în vederea îndeplinirii unei sarcini, în limitele exercitării profesiei;

(3) Specialistul în relaţii publice poate schimba oricând locul de muncă, dar cu înştiinţarea perioadică a ARRP;

            ART. 8

(1)   Formele de exercitare a profesiei de specialist relaţii publice vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează: consilier de imagine, director de comunicare, analist media, şef birou presă, referent, ofiţer de presă, purtător de cuvânt, consultant, organizator de evenimente, specialist strângere de fonduri

(2)   În cazul agenţiilor: agenţii de relaţii publice şi/comunicare

ART. 9

(1) Profesia de specialist relaţii publice, indiferent de forma de exercitare, salariată şi/sau independentă, se exercită numai de către specialiştii în relaţii publice, membri ai ARRP.

(2) Pentru  exercitarea profesiei, specialist relaţii publice, cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, sunt exceptaţi, în caz de prestare temporară de servicii de consiliere, de la obligativitatea inscrierii în ARRP.

(3) Prin activitate temporară se înţelege o perioadă nu mai mare de şase luni, după care înscrierea în ARRP este obligatorie.

  CAP. 2

Dobândirea calităţii de specialist relaţii publice

SECŢIUNEA 1

Condiţiile de înscriere în ARRP

    ART. 10

    (1) Poate fi membru al ARRP, cel care îndeplineşte următoarele condiţii:

    a) este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;

    b) este licenţiat al unei facultăţi de relaţii publice sau comunicare sau doctor în comunicare;

    c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;

    d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei;

     e) nu a încălcat statutul profesional şi codurile deontologice ale profesiei;

     f.) nu a făcut parte din aparatul de propagandă al PCR şi nu a fost ofiţer de Securitate;

       ART. 11

    (1) Membrul unei asociaţii profesionale din altă ţară poate exercita profesia de specialist relaţii publice în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română.

    (2) Pentru a acorda consultanţă de specialitate, specialistul în relaţii publice, cetăţean străin, are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor realităţii româneşti (cultură, climat organizaţional, obiceiuri, mituri locale), organizat de ARRP;

    (3)Specialistul în relaţii publice străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de secretariatul ARRP şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.

     ART. 12

Este nedemn de a fi specialist relaţii publice:

a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;

c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

d) cel care a adus atingere profesiei;

   Art 13

(1)      Nu poate exercita profesia de specialist relaţii publice decât cel care îndeplineşte prevederile şi statutul ARRP, singura instanţă care să stabilească regulile de organizare a profesiei;

(2)       Nu poate exercita profesia de specialist relaţii publice cel care a făcut parte din aparatul de propagandă al regimului comunist, cei care au fost ofiţeri ai Securităţii sau membri ai vechii nomenclaturi;

(3)      Instituţiile publice şi private vor putea angaja specialişti pentru departamentele de comunicare numai dacă aceştia au atestat profesional şi sunt membri ai ARRP.

ART. 14

Exercitarea profesiei de specialist relaţii publice este incompatibilă cu:

a) activitatea de ziarist;

b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de specialist relaţii publice sau bunele moravuri;

c) activitatea de dezinformare, de propagandă şi de folosire a simbolurilor comuniste sau naziste;

ART. 15

    (1) Primirea în profesie se obţine pe baza unui examen organizat de ARRP, conform prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.

    (2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:

    a) titularul diplomei de doctor în comunicare ale unei universităţi străine (din statele membre UE, SUA şi Canada);

    b) cel care până la data emiterii acestei legi exercită o activitate profesională, recunoscută de către ARRP;

ART. 16

(1) La începutul exercitării profesiei, specialist relaţii publice efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de specialist relaţii publice stagiar sau rezident.

    (2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile specialist relaţii publiceului stagiar sau rezident sunt reglementate prin statutul profesiei.

(3) Stagiul se întrerupe, cu dreptul reluării sale, după decizia aspirantului de a reveni;

(4) După efectuarea stagiului, specialistul în relaţii publice, rezident sau stagiar, va susţine examenul de atestare profesională, stabilit de statutul profesiei de specialist relaţii publice.

    (5) Specialistul în relaţii publice stagiar sau rezident, respins de trei ori la examenul de atestare profesională va fi exclus din profesie.

   ART. 17

SECŢIUNEA a 2-a

Încetarea şi suspendarea calităţii de specialist relaţii publice.

    ART. 18

    Calitatea de specialist relaţii publice încetează:

    a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;

    b) prin deces;

    c) dacă împotriva specialist relaţii publiceului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;

    d) în cazul neplatei totale sau parţiale a contribuţiilor anuale către ARRP;

CAP. 3

Drepturile şi obligaţiile specialistului în relaţii publice

SECŢIUNEA 1

Drepturile specialistului în relaţii publice

ART. 19

(1)    Specialistul în relaţii publice se bucură de toate drepturile salariale ale unui angajat din România

(2)    Creaţia sa intelectuală (advertoriale, mesaje, grafică, sloganuri, texte etc), cu titlu de originalitate, denumite simplu operă proprie, va fi supusă impozitării cu 10%, conform legii 8/1996.

(3)  Specialistul în relaţii publice poate semna şi derula contracte ca Persoană Fizică Autorizată

(4)   Specialistul în relaţii publice semnează contractul de muncă sau de consultanţă de imagine, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Clientul poate să renunţe la asistenţa de specialitate doar în condiţiile Codului Muncii sau/şi unilateral la contractual de consultanţă, nu înainte de sfârşitul campaniei de relaţii publice pentru care a avut obiect contractul. Plata serviciilor se vor face până la finalizarea acesteia. Contractul de consultanţă, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al specialist relaţii publiceului.

(5)    Specialistul în relaţii publice are dreptul să participe la orice acţiune a ARRP şi să fie informat în timp util despre activităţile acesteia;

(6)     Specialistul în relaţii publice beneficiază de asistenţă de specialitate din partea asociaţiei profesionale, în cazul litigiilor cu angajatorii sau beneficiarii contractelor de consultanţă

(7)      Specialistul în relaţii publice are dreptul de a alege şi de a fi ales în structurile de conducere ale Asociaţiei profesionale, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei.

Art. 20

Litigiile, reclamaţiile şi contestaţiile făcute de către instituţiile beneficiare a muncii specialistului în relaţii publice vor fi judecate de către  Consilul de Administraţie al ARRP.

Art. 21

Obligaţiile membrilor ARRP sunt următoarele:

(1)                     Să participe activ la toate manifestările asociaţiei profesionale, să fie la zi cu noile practici în domeniu, să îndeplinească sarcinile lare le-au fost încredinţate în calitate de membri ai corpului profesional;

(2)                      Să cunoască şi să aplice codurile deontologice şi principiile etice ale profesiei;

(3)                      Să respecte deciziile ARRP şi să informeze conducerea atunci când schimbă locul de muncă;

(4)                      În cazul litigiilor să ceară medierea ARRP;

(5)                      Să fie de bună-credinţă în relaţia cu colegii şi să ajute stagiarii/rezidenţii în acumularea de cunoştinţe noi;

(6)                     Să aibă abilităţi de comunicare şi de negociere;

(7)                     Să plătească taxele profesionale;

(8)                      Să păstreze confidenţialitatea muncii lor;

(9)                     Să fie loiali profesiei şi colegilor lor;