citeşte

Am purtat un titlu de “glorie/ce face istorie” pe vârful Mohoru (2337 m), din Munţii Parâng, spre cel mai fascinant lac glaciar pe care l-am văzut vreodată. citeşte

În urmă cu patru ani, m-am întâlnit cu reprezentanţii Peluzei Sud. Tinerii furioşi şi liberi n-au dorit să susţină proiectul meu: mutarea ACS Recaş la Timişoara. Au fost foarte tranşanţi. Doreau să pornească din ultima ligă. Atunci le-am zis: “cum aş putea să cer bani de la consiliul local sau de la judeţ pentru o echipă din Municipiu?” Şi drumurile noastre s-au despărţit. Ei pe uliţele Leucuşeştilor, Bacovei, Racoviţei, prin noroaie şi terenuri virane, eu spre autostrăzile primei ligi. Cei şase lideri ai Druckeria erau amatori în conducerea unei instituţii. Le-am spus că timpul, ca la Marin Preda, nu are răbdare. Eram ferm hotărât că prin aducerea lui Daniel Stanciu şi a consacraţilor Gabriel Cânu, Ovidiu Popescu, Ianis Zicu, Nuno Claro să ne batem la titlu. citeşte

În seara asta, după victoria lui ASU Poli la Craiova, în Timişoara se dăstupă uiegile, doar unul ce-nvârte marvele Becicerecului şi a lui Rusu casă e pus pe potcă. Are un cune la bobric, obrazu-i covăsât. citeşte

Am dus la Federaţia Română de Atletism un buchet de 40 de narcise. Nu că nu aveam mai multe flori, dar aceştia sunt anii de când mi s-a cerut să fac linişte în casă. “Sare, Ioli,” îmi spunea tata, medic sportiv. citeşte

Trupa de pitici de pe strada Someşului avea o lobdă de piele cu şireturi. Băieţii jucau zilnic fotbal pe stradă. Au spart odată două geamuri ale casei mătuşii Clara. A venit geamgiul, năimit de părinţi, şi a adus într-un cadru de lemn două sticle groase de la Atelierul Oglinda. Viaţa şi-a reluat cursul. Copiii jucau în Adidaşi originali, pentru că fabrica era alături. Treningurile lor erau mereu curate. Aveau şepci albe şi tricouri violete. Îşi spuneau “piticii lui Poli.” citeşte

Sfătuit de oamenii săi de încredere, cu state vechi în serviciile secrete, Klaus Iohannis i-a retras lui László Tőkés distincția Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler, primită în 2009 din partea fostului șef al statului, Traian Băsescu. Exact din acelaşi motiv pentru care Securitatea l-a arestat în 1989 la domiciliu. citeşte

Fostul sprinter ganez, Kenny Andam, azi manager al mai multor fonduri de investiţii americane, vrea să ia în căsătorie sârca lui Robu, urâtă, dar cu dotă. citeşte

Lucian Blaga avea să spună că dialectul bănăţean e singurul dintre toate, în care o doamnă din înalta societate când vorbeşte rămâne la fel de frumoasă.

În dialectul bănăţean, în acord cu spiritualitatea locului, consoanele tari se înmoaie, pentru că limba e purtarea omului şi nu portul sufletul omului. Aşa e paorele care timp de câteva secole nu a avut voie să intre în cetatea pe care o venera.

citeşte

Piaţa Libertăţii din Timişoara are o mai amplă deschidere, acum după finalizarea rondurilor cărămizii. Primăria a plantat şi seria de pomi, cerută de localnici.

Poate niciodată în istoria ei Statuia Sf. Nepomuk, comandată în 1753, la Viena, de către Congregaţia Sfântului Nepomuk şi a Sfintei Fecioare Maria, nu a fost mai bine pusă în valoare. Operă a sculptorilor F. Blimm şi E. Wasserburger, realizată în manieră barocă, puţini ştiu că a revenit în locul ei de abia în 1969, ea fiind mutată la Poarta Transilvaniei din cadrul cetăţii Timişoarei, câteva secole.  citeşte

Autocraţii sunt pedepsiţi deobicei de istorie. Ei sunt puşi la zid. În lipsă. Sunt coborâţi de pe piedestal. Li se arată partea nevăzută.
În timpul regimurilor de autoritate, puţini sunt cei care le contestă măririle. Aceştia sunt dizidenţii, plăcuţi de viitorime şi laureaţi, uneori, chiar cu Nobel Prize. citeşte