mariusghilezan.ro

“Monarhia constituţională este de cel puţin cinci ori mai ieftină decât Republica, republica având dezavantajul că preşedintele vinde mandatul unui partid politc, el nu poate fi echidistant. Însă, Regele prin natura lui este incolor,” i-a mărturisit inventatorul român Justin Capră lui Sebastian Drăgan de la “Agenţia de cultură”. citeşte

O porducţie marca Ioan Gyuri Pascu

Dacă eroul bănăţean Pavel Chinezu a fost răsplătit cu titlul de comite al Banatului de către Regele Ungariei la întoarcerea de pe marile câmpuri de bătălie, Paul Codrea, un alt luptător de prestigiu, la fel de glorios pe arenele lumii, într-un arc de peste jumătate de mileniu s-a întors acasă, la fel de adulat, dar fără a primi vreun titlu de guvernator. Aşa-i cu eroii zilelor noastre. Sunt iubiţi de cei mulţi din infanterie, dar invidiaţi pentru popularitatea lor de către stăpânirile ofticoase. citeşte

Dorin Tudoran: “Ce frapează în calupurile dogmatice (publicare de Radu Călin Cristea în “Observatorul cultural” despre zelosul Vladimir Tismăneanu de pe vremea uceniciei sale comuniste) “este intensitatea, patosul (știu, e ridicol, “patosul revoluționar”!) pus de VT în prelucrarea “gândirii” oficiale, supralicitarea. Este același patos de comisar ideologic care-i bântuie și textele de astăzi. Asta face și astăzi – supralicitează. Abia prezentul pune cu adevărat pe gânduri – și în legătură cu prezentul, și în legătură cu trecutul. Limbajul este din ce în ce mai puțin al analistului și din ce în ce mai mult al comisarului, al activistului de/unui partid, grup, găști etc. Ești cu noi, ești bun. Nu ești cu noi, nu e nimic de capul tău. De damblaua asta nu se scapă cu una, cu două.” citeşte

Serafim Man a fost stareţul de la Rohia care, în ciuda adversităţilor timpurilor faţă de religie şi elita intelectuală, l-a călugărit în secret în seara zilei de 16 august 1979 pe Nicolae Steinhardt. În 12 februarie 2013, în chip de înger cu misiunea îndeplinită, s-a ridicat la cer, după 60 de ani de statornică râvnă de ctitor. A fost unul dintre cei mai mari duhovnici ai neamului românesc. citeşte

citeşte

8 Decembrie 1991. Primul Referendum pentru adoptarea Constituţiei de după Revoluţie. Noi, liberalii şi ţărăniştii, boicotam prezenţa la vot. Era timpul când gazetăria militantă îmi dădea energie. Am ajuns cu trupa mea de ziarişti dimineaţă la Banloc, localitate în care mai venea Regele Mihai la mătuşa sa, Prinţesa Elisabeta (fiica cea mare a Regelului Ferdinand şi a Reginei Maria), atunci când era adolescent.

Trebuie spus, respectabila rudă, ajunsă Regină a Greciei, amenajase fostul conac al contelui Karacsonyi cu mult bun gust. Aici era reşedinţa ei de vară. Înainte de ziua referendumului, am realizat multe interviuri cu bătrânele din sat. Toate îl admirau pe Reje (aşa cum îi spun bănăţenii iubitului Suveran). Povesteau cum le ajuta vara la spălatul rufelor în covată. Multora le plăceau de el. Am întrebat dacă nu au mers în ispite. Zâmbind, îmi răspundeau ruşinate: “Era Reje! Nu se uita el la noi, dar tare frumos mai era…” citeşte

2 februarie 1943 – 200.000 de soldaţi ai Wermachtului ies din tranşeele îngheţate. Deşi avansat la gradul de Feldmareşal, Friederich von Paulus capitulează. În cotul Donului, 3000 de soldaţi români sunt luaţi prizonieri. Unul dintre aceştia este bunicul dinspre mamă, Petre Ţugui, “fericitul”câştigător al biletului spre viaţă. Alţi, 158.000 de camarazi rămân pe veci pe câmpurile de bătălie. Nicio cruce cu tricolor. Cea mai mare înfrângere din istoria armatei române. 18 divizii decimate. Destine pierdute. Faimă pierdută. Aventura de peste Nistru a Mareşalului Antonescu a fost scump plătită. citeşte

Întotdeauna mă întorc cu plăcere la Lugoj. Acolo, unde probabil cărţile mele au cel mai fidel public. Le sunt pe plac bănăţenilor mei, pentru că îi preţuiesc mult şi mă simt în acord cu vibraţiile lor sufleteşti. Comuniunea mea spirituală cu intelectualii localităţii lui Béla Lugosi, C. Brediceanu, C. Petrasievici nu ar fi putut fi împlinită fără întâlnirea iniţiatică, de sub flama violetă, cu Henrieta Szabo, care m-a invitat prin 2004 la Lugoj pentru lansarea romanul meu sportiv FURIA. citeşte

Împreună cu George Lână vo fi prezent miercuri, ora 18,00 la Salonul Vega din cadrul Bastionului din Timişoara, unde vom lansa două volume de poezii: Medi, cu ochiul sticlos şi Tulpina mea nevăzută  Recitalurile noastre de poezie vor fi acompaniate de cunoscuţii artişti Adriana şi Sorin Dogariu. Prietenul meu de-o viaţă Lucian Vasile-Szabo va vorbi despre cărţile noastre. Iată se împlinesc 23 de ani de când ne-am cunoscut. Joi vom fi prezenţi la Sâmnicolau Mare, fără echipa muzicală, acolo planând ecoul rapsodiilor lui Bela Bartok. Vineri, la invitaţia dragei mele Henrieta Szabo şi a excepţionalei sale echipe, vom fi la Teatrul din Lugoj.

Aşteptăm pe toţi prietenii noştri bănăţeni!