Premierul Victor Ponta reafirmă cele trei condiţii pe care le-a repetat şi în primul mandat: respectarea celor mai înalte standarde de mediu, participarea statului român diferită de cea de acum, modificarea redevenţelor şi participare directă.
Din toate aceste lucruri nimic concret. Rovana Plumb nu se interesează de dosarul de avizare a Proiectului, din punct de vedere al condiţiilor de mediu, Daniel Barbu susţine la depunerea jurământului că va avea grijă de patrimoniul de la Roşia Montană, fără să ne explice cum, iar în acest gol de acţiune guvernamentală o vorbă a lui Ovidiu Tender dă de gândit: “Proiectul Roşia Montană va începe atunci când se va ştii beneficiarul câştigurilor.” Şi guvernul Ponta nu a făcut nimic în sensul reducerii disonanţelor. A mărit cu 0,5 % taxa de exploatare/explorare a resurselor naturale, anunţând că de abia din 2014 va modifica redevenţele la aceste resurse. Dar despre începerea negocierilor privind participarea statului, NIMIC. Cine va fi beneficiarul câştigurilor. Deja mi se face dor de Bogdan Baltazar, omul care le spunea pe nume. Şi era purtătorul de cuvânt al guvernului, în vremuri mult mai grele.
Până să explice premierul clar ce vrea, Ovidiu Iane şi Remus Cernea, piţigoii ecologişti ai lui Ponta, au şi sărit cu Voldemortul lor: Legea contra cianurii. Ei probabil joacă aria calomniei pentru liderul PSD, cam aşa cum lucrează Becali pentru Antonescu. Ce nu poate spune direct stăpânul, latră cânele şi negoţul se tot amână. E ploaie!
Taguri: Legea contra cianurii, Ovidiu Iane şi Remus Cernea, ovidiu tender, rosia montana, victor ponta