OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Bădiţă anunţă falimentul #rezist

Florin Bădiţă, promotorul cauzei #corupţiaucide, anunţă pe pagina sa de facebook  că e falit. Taman din Budapesta. Spuen fanilor că are nevoie de 4000 de Euro, pentru a-şi achita datoriile. Bădiţă nu e ca alţii asemenea lui. Cu job şi citeşte

rippled jeans

Poţi ieşi la vânătoare de lei în ripped jeans?

  Blugii rupţi nu sunt pentru oricând şi oricine. E un timp de purtat şi unul de agăţat. Vremea când babele luau pantalonii rupţi şi îi coseau a trecut. Îmi amintesc că într-o carte, de acum jumătate de deceniu, Michel citeşte

poker

Un joc dur ca viaţa, frumos ca viaţa, pe care n-ar strica să-l știm cu toţi

    La fel cum piloții de avioane de linie se antrenează mai întâi zeci şi sute de ore pe simulatoare de zbor înainte de-a transporta sute de oameni cu 800 de kilometri pe oră, și noi cei care trebuie citeşte

miciuri 2

Poema muncii

Sfârâie micii în jar proletar ard hălcile în furci de grătar fum de mahorcă mesenii cinstesc halbe la metru berarii servesc.   iar defilează izmele de miciuri Nicio paradă, doar răstigniri prin beciuri.   Dincolo de geam, dublurile privesc cu citeşte

floriile

Intrarea lui Iisus în Ierusalim

Astăzi e ziua în care Iisus intră în Ierusalim călare pe un asin. Îl înviase pe Lazăr, mulţimea îl însoţea. Cei mulţi strigau: “Osana!” În limba ebraică însemna “salvează-ne.” Oamenii l-au văzut în timp ce dărâmă tarabele negustorilor şi cum citeşte

Claus – substantiv, nume comun

cofetaria claus

Claus (dex) – personaj introspect, bine îmbrăcat, cu dicţie apăsată, bun vorbitor de limbă germană, chipeş, dar obedient şi dependent de lux şi de viaţă uşoară, plăcut de servicii, mare iubitor de vacanţe – a ajuns să fie un substantiv comun în limba română.
El pentru Departamentul de stat nu e decât unul care răspunde la comenzi.
Când a fost convins de către consilieri că trebuie să facă un plan şi pentru Europa, Henry Kissinger, fost secretar de stat pe timpul lui Nixon, a întrebat care e prefixul Europei.
Clausul domnesc, substantiv, devenit nume comun în România, e doar un prefix.
Nu am luptat noi să vină americanii?

Criza refugiaţilor, un plan bine pus la punct

refugiati

Urmărind declaraţiile refugiaţilor, aproape la fel, parcă trase la indigo, mi-am dat seama că marşul lor către Germania nu e o invazie, după părerea mea, ci o acţiune de primenire. Face parte dintr-un plan bine stabilit, prin care ţara cu cea mai mare putere economică îşi adună o forţă de muncă activă, în condiţiile îmbătrânirii populaţiei. Sistemul german de pensii (cel mai eficient din lume) se poate bloca, anunţă specialiştii, în două-trei decenii. O forţă de muncă nouă, capabilă să muncească pe fronturile grele ale industriei, acolo unde nemţii nu prea mai au chef, va reîmprospăta economia Germaniei. citeşte

Între existenţă şi fiinţă

a exista

A exista între naştere şi moarte nu-i mare lucru. A fi, iată provocarea! Dacă ai trăit doar pentru a exista e semn că nu ţi-ai îndeplinit misiunea. E plină lumea de târâtoare. Fiinţele sunt numărate, nenumărate sunt lighioanele. Îi duc la exasperare pe cei din jur cu vorba mea: “Fă şi tu ceva!” Nu mi-am permis niciodată luxul supravieţuirii. Mi s-a părut prea plictisitor. Şi împovărător. Existenţialiştii au datorii la bănci, iar noi, nelinişti că nu am făcut destul.

La mine în sat, ţăranii se salută cu “şe lucri?” Nu cu sănătate sau noroc. Aşa suntem noi, bănăţenii, oameni ai faptelor, fără de noroc.

 

 

De ce fac medicii grevă?

greva medicilor 2

Media vorbeşte doar de pretenţiile salariale nejustificate ale medicilor din spitale, dar nu este numai atât. Nu sunt supăraţi numai pe decizia ICCJ privind statutul de funcţionari publici, ci pe condiţia degradantă a profesiei.

Simple note.

1. Pentru că un ortoped de la Braşov a condiţionat un act medical nu poate fi pedepsită toată breasla.

2. Cutia Pandorei a fost deschisă de politicieni prin măririle de lefuri ale celor cu rang înalt. Medicii de ce nu şi-ar cere drepturile?

3. Protestatarii cer o reformă a managmentului spitalelor. Directorii de spitale sunt dependenţi de politic şi i-au decizii arbitrare în funcţie de interesele de clan. Pierderiile mari ale fondurilor de sănătate se datorează managmentului defectuos (achiziţii de aparatură, fără specialişti, vămuirea bugetelor şi investiţii arbitrare etc)

4. Decizia guvernului din 2015 de a mări salariile demnitarilor sună ca cea a lui Gheorghe Gheorghiu Dej, cel care după stabilizare, a mărit salariile, dar a uitat pe cele ale medicilor. Fiind întrebat de ministrul sănătăţii de atunci, ce e de făcut? Dej a răspuns să se întoarcă la obiceiurile pământului, când pacienţii plăteau pentru actul medical.

5. Există centre de excelenţă la Budimex, profesorul Burnei, cu tehnici medicale de ultimă generaţie pentru chirurgia pediatrică, la Spitalul Sfânta Maria, unde profesorul Codruţ Sarafoleanu a făcut un centru ca de NASA pentru ORL, Irinel Popescu la “Fundeni,” profesorul Lascăr şi lista poate continua. Ei care lucrează cu cele mai avansate tehnici din lume ce să facă? Să plece în privat?

Greva, după părerea mea, este îndreptată contra statului corupt. Nu medicii sunt problema, ci managmentul medical e la pământ. Oare de ce nu intră Binomul SRI-DNA în averile directorilor de spitale?

Ceea ce face Buşoi cu bannarele sale nu e decât o asmuţire a lumii contra medicilor, nu contra sistemului, dar şi Buşoi e om de sistem.

 

“Antisemitismul le aduce bani”, afirmă Rabinul Eli Caufman

Eli-Caufman-370x215

“Antisemitismul le aduce bani, de aceea spun că în România e anitsemitism”, a afirmat Eli Caufman, rabin şi istoric de origine română, emigrat în Israel în anii ’60, în emisiunea „În arenă”, realizată de Codruţ Burdujan pe postul Litoral TV din Constanţa. citeşte

Regele e acum “securizat”

decoratii regale

Poate v-aţi întrebat de ce mulţi intelectuali tac în urma eliminării Prinţului de la succesiunea dinastică. Ştiţi de ce?
Majoritatea aşteaptă să fie decorată cu insigne date în numele Regelui şi invitată la ospeţele regale, organizate la Palatul Elisabeta.
Ştiţi cine finanţează ţiplele aurite? Tot felul de oameni de afaceri care-şi cumpără cu bani nobleţea.
Acum e trandy să mergi la Palat. La Garden Party vezi multe figuri simandicoase. Personaje noi, necunoscute de luptătorii pentru Cauza Monarhică.
Când noi susţineam Monarhia şi eram alergaţi pe străzi, huiduiţi, batjocoriţi, scuipaţi, etichetaţi: “Băi, ăştia-s cu Regele!”- oamenii de azi din jurul Casei Regale făceau şcolile naţionale de informaţii şi-şi pregăteau doctoratele în securitate.
Astfel, a ajuns Regele securizat. Noi suntem diferiţi. Noi vrem Monarhie, nu regalitate.
De dragul Măriei Sale nu spunem încă tot. Suntem de abia la capitolul 2 al planului. Urmează alte două mult mai spectaculoase.

Doar Mihai Şora

principele nicolae cainele

“Un tânăr se apleacă să-și îmbrățișeze câinele. Și câinele îi răspunde, topit de dragul lui.

Nu știu nici cine a făcut această fotografie, nici unde.
Dar ea dezvăluie infinit mai multe despre acest om decât ar putea-o face zeci de comunicate oficiale, solemne și scrobite.

Îmi place acest tânăr și nu pot decât să-i urez drum bun în noua lui viață de om liber. Încearcă să fii fericit, dragul meu Nicolae: libertatea poate fi o povară (și mai) grea. Mai cu seamă: încearcă să-i faci fericiți pe cei din preajmă.”

 

 

Prinţul alungat

printul nicolae

Prin aşa zisele probe administrate de conspiratori împotriva lui Nicholas De Roumanie Medforth-Mills şi prezentate M.S. Regelui Mihai l s-a dat o lovitură de palat. Din victimă, Nicolae poate ajunge erou. Astăzi în toate casele românilor se vorbeşte despre soarta nedreaptă a tânărului charismatic cu sânge regal. I s-a retras un titlu princiar, a fost scos din lista succesorală, dar nimeni nu-i poate lua sângele nobil. A colindat România, s-a implicat în protecţia mediului, a promovat literatura, a ţinut în braţe copiii cu dizabilităţi. Peste tot a fost primit de primari, prefecţi ca un Prinţ adevărat. citeşte

Mâna serviciilor se vede din Alaska

regele si marius ghilezan

Cred că noi, monarhiştii, sinceri slujitori ai Coroanei, trebuie să aflăm “probele” incriminării Principelui Nicolae, scriam în nefasta zi de 12 august, când i s-a luat Prinţului dreptul la succesiune.
Mă simt consternat în urma deciziei Regelui de a retrage Principele, atât de îndrăgit de români, de la succesiunea Casei Regale. Suveranul a luat hotărârea după prezentarea fireşte a unor anumite probe, culese, probabil, cu metode specifice.
Nu pot să cred că Regele Mihai doreşte să încheie ciclul dinastic la Principesa Margareta şi Principele Radu.
“Ceva e putred în Danemarca. ”
Am refuzat să intru în direct la trei televiziuni. Nu-mi permit să-mi judec Regele.
Mâna serviciilor secrete se vede din Alaska.

 

 

ASU Poli reîncinge Divizia C

stadion cfr

Băieţii în ghete readuc Timişoarei fierbinţeala de altădată din Divizia C. Acolo unde au evoluat Progresul, UMT, CFR şi multe echipe îndrăgite de localnici. Ce faine meciuri pe “Chefer”, la UMT, pe “Electrica”. Dar cât se mai pomeneşte încă de Obilici. Prin anii ’80 trupa din Sânmartinu Sârbesc a promovat în cel de-al treilea eșalon, după două baraje disputate în câte două manșe. Cum eșalonul de top al Timișului era împărțit pe atunci în două serii, „sârbii” au întâlnit mai întâi CSM Lugoj, formație pregătită la acea vreme de Jackie Ionescu. A fost 2-2 la Lugoj și 3-2 în returul de la Sânmartin. Apoi, la barajul de promovare în C, Obilici a dat peste campioana Mehedințiului, CS Vânju Mare, de care a trecut, de asemenea în dublă manșă, câștigând ambele dispute cu 1-0. Şi acum lumea îşi mai aduce aminte de “sârbii” Lui Gorduna. La Sâmnartin au jucat Adi Stoicov, Șuba, Naidin, devenite glorii ale fotbalului timişorean.

Dar oare mai ţine minte lumea că în 2006 după debutul fulminant al lui Gabriel Torje în prima ligă la doar 16 ani, fiind promovat de Hagi la Poli, în anul următor a coborât în groapă la CFR?

Tot la CFR ne-au delectat dimineţiile de duminică mari jucători. Derbiurile dintre Textila, Electromotor, UMT-CFR aduceau mai multă lume pe stadioane decât azi pe Concordia, Voluntari, Viitorul la un loc. Era vremea jocului bărbătesc, a ciocnirilor în forţă, a tibiilor troznite de peroneu, fără ca jucătorii să urle ca femeile la naştere. Pe atunci nu apăruseră tarantulele numite impresari. Nici vedetele nu erau aşa de mari. Chibiţii la “Porumbei” formau adevărate cluburi londoneze de dezbateri.

Unde se mai fac azi în România dezbateri ca la Golumbi?

Sigur că cele mai mari pasiuni în rândul druckerilor timișoreni le stârneau confruntările dintre Politehnica și CFR.

UMT-ul celor din Fabric a ajuns chiar pe prima scenă a fotbalului românesc.

Când lui Poli îi mergea prost, cele mai frumoase meciuri erau în Divizia C, acolo unde nu se prea aplica sfântul Regulament, unde trebuia să fii tare ca jucător să rezişti. Era specatocol. Nici nu ne durea inima pentru că nu ţineam nici cu una, nici cu alta. Ne oţăram la UTA. Exemplar.

Din fotbalul mare şi Liţă Dumitru a trecut prin Divizia C. Ca să nu-i mai amintesc pe Ion Almășan, Cosmin Bar, Florin Bătrânu, Tiberiu Lajos, Orlando Trandu, Gheorghe Marișescu, Florin Maxim, Alin Paleacu, Florian Călin, Sorin Vlaicu, Petru Săvoiu, Claudiu Balaci, Miroslav Giuchici, Octavian Popescu, Valentin Velcea, Alin Artimon, Chiritoiu Lucian,Marius Sașu, Dan Alexa, Florin Motroc , Cosmin Stan de la UMT.

Multora le-a priit jocul la “oase”.

Acum FRF cere divizionarelor C mulţi tineri. Să-i vedem în ghete. Băieţi în ghete aveţi viitorul în faţă.

Primiţi cu Macroprudenţiala?

macroprudentiala 33

E vară. Şi pe mulţi i-a bătut soarele în cap. Proiectul de lege de înfiinţare a a încins dezbaterea pe marginea nevoii de control a deciziiloe administrative ale guvernului. Televiziunile s-au isterizat. Majoritatea analiştilor, antrenaţi de Câtu şi Piperea, s-au tăvălit prin studiouri de grija guvernului, fie că susţin, fie că nu susţin cabinetul Ponta.

citeşte

S-a stins Doamna Marina, o mamă bună

marina ciuta2Marina Ciută, mama celor mai buni prieteni ai mei din copilărie, a fost condusă astăzi pe ultimul drum de câteva sute de timişoreni. O femeie minunată, o doamnă şi o adevărată mamă de-a doua pentru prietenii copiiilor ei. I-am fost alături în ultimele clipe de viaţă. Rar am întâlnit un pacient dispus să se lupte cu atâta îndârjire contra bolii. Refuza pur şi simplu condiţia de om bolnav. Voia să se reîntoarcă la activităţile zilnice. citeşte