captain

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

bear

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

S&P

“Accident aviatic” pe Wall Street. O aşchie a ajuns şi la Bucureşti

Bursele europene au fost afectate după crahul de pe Wall-Street. Inclusiv cea de la Bucureşti, care a deschis cu un -3%. Indicele S&P 500 (un barometru al creşterii economiei americane) a pierdut aproape zece procente în mai puţin de o citeşte

Gaina 0

Cum văd Irma néni creşterea economică şi Moş Laie, Unirea?

Irma-neni e încă o femeie în putere. Are grijă de gospodăria sa dintr-un sat din Harghita. Copiii-s duşi în Germania la muncă. Creşte găini de ouă. Acum nu mai are decât 80 de găini. Ouă mai puţine dau iarna.

Nero

Gărzile pretoriene au provocat căderea Romei

Churchill avea o vorbă: “Învață istoria. În istorie sunt toate tainele politicii.” Poate că Dragnea a citit mai mult decât a spus…. Sfârşitul Republicii l-a găsit la conducerea statului roman pe Augustus, cel care s-a autoproclamat Princeps (cel dintâi), fără citeşte

Baroc şi modern în centrul Timişoarei

statuie compozitie 2

Piaţa Libertăţii din Timişoara are o mai amplă deschidere, acum după finalizarea rondurilor cărămizii. Primăria a plantat şi seria de pomi, cerută de localnici.

Poate niciodată în istoria ei Statuia Sf. Nepomuk, comandată în 1753, la Viena, de către Congregaţia Sfântului Nepomuk şi a Sfintei Fecioare Maria, nu a fost mai bine pusă în valoare. Operă a sculptorilor F. Blimm şi E. Wasserburger, realizată în manieră barocă, puţini ştiu că a revenit în locul ei de abia în 1969, ea fiind mutată la Poarta Transilvaniei din cadrul cetăţii Timişoarei, câteva secole.  citeşte

Macht Frei-ul noului gulag

nazi-flag

Macht Frei-ul este impus azi prin corectitudinea politică. Prin modele şi tendinţele impuse de noua industrie a binelui, frumuseţea nu mai e un dar divin, ci o convenţie ideologică. citeşte

Ultras, colindând

©  Emanuel Titus Iliesi

Unii ascultă colinde, alţii corul ultraşilor. Chestiune de semantică muzicală. Dar e totuna.
Din bătrâni a rămas obiceiul de a umbla cu capra, cu ursul. Piţărăii sunt primii vestitori ai naşterii Domnului. Ultraşii, ai spiritului colectiv. citeşte

Doamna Flavia Coposu, o supravieţuitoare de poveste

Tanti Uki

Doamna Flavia Bălescu (Coposu) împlineşte azi, 6 decembrie 2015, 91 de ani. Să-i urăm la mulţi ani unei distinse luptătoare care ne încântă şi azi cu memoria dumneaiei prodigioasă.
Îţi vorbeşte oricând despre consecinţele primul război mondial şi cum a a ajuns la Nyiregyhaza (Ungaria de azi), unde era tatăl ei arestat. La vârsta de 4 ani îşi aminteşte cum cânta alături de cei mari: “Horea, Belea, crâşmă-n deal/fug ungurii din Ardeal.” Îţi poate mărturisi despre domnul Buhai, un bătrân care le citea copiilor poveşti din cărţi despre istoria neamului românesc, dar şi cum era îmbrăcat, fireşte purta pălărie. “Ce nu e scris în cărţi nu e adevărat,” spunea bătrânul. Aşa a aflat că străbunicii ei nu erau iobagi, ci liberţi, ca semn distinctiv purtau culoarea galben-albastră la lugubă. citeşte

Se poate aniversa NEMURIREA?

poli 2

După Unirea de la 1918, doi savanţi români au creat două fiinţe nemuritoare. Una la Cluj, alta la Timişoara. Primul venit pe lume a primit de la naştere o şapcă roşie. Cel de-al doilea, un tricou alb-negru. Universitarii i-au legănat, i-au învăţat cum să se poarte în lume. Au crescut mari. S-au bătut cu mari nume ale bătrânului continent. Au îngenunchiat stele şi dinamoviate. S-au mai prăbuşit. Apoi s-au ridicat. Au luat-o de la capăt. Mereu în arenă. Cu fruntea sus. Pe ei oamenii i-au iubit. Au fost purtaţi pe braţe de cel puţin trei generaţii. Dar de ce sunt atât de tineri. Atât de entuziaşti. Dar de ce sunt ei nemuritori? citeşte

Samsarii din parlament dau lovitura prin Legea “dării în plată” (episodul l)

gangster

300.000 de români au luat credite ipotecare până la limita de 150.000 de Euro. Dintre aceştia doar 1,69%, adică 5020, au întârzieri la plata datoriilor lunare. 432 au credite de peste 15.000 de Euro. În rândul acestora, procentul este între 40-100%. Între 30-40 de persoane au credite de peste un milion. Unul a luat vreo şase milioane pentru un Mall. Nu vor să plătească nimic. Paguba băncilor ar ajunge cam la 1,3 miliarde de euro, dacă s-ar aplica Legea “dării în plată.” Şi de unde să scoată aceşti bani? De la românii care au depozite, prin micşorarea dobânzilor şi creşterea costurilor pentru credite. Deci, păcălit e tot cel sărac. citeşte

Fără reţele de socializare sau banii lui Soros, Alianţa Civică a scos sute de mii de români la mitingurile sale

Alianta Civica 1

Sâmbătă 14 noiembrie 2015, în holul Ateneului Român, ora 12,00, Ana Blandiana şi Romulus Rusan organizează o reuniune omagială a Alianţei Civice. Domnul Mihai Şora, în vârstă de 99 de ani, va avea cuvântul de deschidere. Apoi se va prezenta filmul Lucicăi Hossu Longin despre marele miting din 15 noiembrie 199o, când au fost peste 100.000 de participanţi. Intrarea este liberă. citeşte

Ana Blandiana: “De la Corneliu Coposu am învățat mai mult decât din cărți”

ana blandiana marius ghilezan la timisoara

Mulți ani nu i-am știut decât numele. L-am auzit pentru prima dată prin anii ’80 la posturile străine, într-o relatare despre reconstituirea PNȚ, făcută cu toate riscurile. Numele sever, întunecat, ardelenesc m-a frapat, iar acțiune mi-a trezit admirația necondiționată, pe care am oferit-o întotdeauna gesturilor care mi se păreau fără speranță. citeşte

Ce zice Jagermaister despre casa pierdută a preşedintelui

casa johannis

Jagermaister, un sas plecat din Hermannstadt, când auzi că daz gerichtul Braşov a decis scoaterea din beştel a lui Herr Klaus Johannis und Frau Carmen Georgeta Werner Johannis din strada Bălcescu tare s-a mâniat.
Di şone căsut, cu Raiffeisen în hohparter, lăsat la familie mare ohne geld? Nu putea să creadă bătrânul, care doftoriceşte generaţii întregi de betruncăni, adică acei consumatori fruntaşi, cum de a putut fi instanţa atât de rea. I-am spus nemiloasă. Jagermaister n-a înţeles cuvântul nemiloasă. citeşte

Domnul “Împotrivă”

coposu

EI au vorbit în numele poporului, EL a tăcut în numele Domnului. EI au ocupat palatele boierilor, EL s-a chircit pe priciul din celulă. În opt ani cât EI au sovietizat ţara, EL şi-a uitat limba. Când defilările brigadierilor se aprindeau de URAle, EL răcea betonul puşcăriei, împotrivă-le. EI organizau zgomotoase plenare, EL dădea la târnăcop în surdina braţelor moi. citeşte

Unui pictor debutant, bucureştenii i-au cumpărat aproape toate tablourile încă de la vernisaj

andrei si marea

Andrei Afilipoaie are 23 de ani. O mare pasiune pentru pictură. Deşi a terminat Teologia, e masterand la o altă facultate. La insistenţele prietenilor săi a organizat primul său vernisaj în strada Toamnei 17. Aproape o sută de invitaţi s-au bucurat de explozia de culoare din operele sale. Pictează cu mare lejeritate. Mutându-se într-o garsonieră cu mobilă comunistă, într-unul din cartierele bucureştene, a schimbat într-o noapte sumbrul în voios, cromatica frigului în căldura culoriilor aprinse, unghiurile drepte în unduiri fine. citeşte