Medi și puiul de lăstun

Medi, cu ochiul sticlos şi clonţul ei mare cât veacul, trăncăneşte despre moarte şi viaţă puiul de lăstun aşteaptă lămurirea.

Ultimul jucător al Ripensiei a plecat puţin

Gheorghe Glisici, extrema stânga a juniorilor Ripensiei Timişoara, a plecat să reîntregească echipa celestă. A fost ultimul supravieţuitor al epocii când cluburile româneşti jucau de la egal la egal cu marile formaţii europene.

Italia sub zodia celor “5 stele”

Mişcarea “5 stele,” ultranaţionalistă, înfiinţată în anul 2009 de comediantul italian Beppe Grillo,  a obţinut ieri, conform Exit-Poll-urilor, 29% din sufragiile alegătorilor din cizmă.

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

Categoria: Publicistică

Martorii lui Toma şi lepădarea de activismul ecologist

Aud că tot mai mulţi imberbi, neduşi la Biserică, îşi iau fecioarele din sfertodogsismul ecologist şi le readuc acolo unde nu se striveşte Corola de minuni a lumii. Tot mai mulţi naivi s-au prins că Apostolii Eco practică acest cult, în stil materialist-dialectic. Adică, pe şleau: pe bani.  citeşte

Mi-am conservat porţia de cianură

Compotul de cireşe e cel mai uşor de făcut. Cireşelor li se scot sâmburii, se spală, se rup codiţele şi se lasă o jumătate de oră în apă rece. Daca au viermi, aceştia vor ieşi la suprafaţă. Ca politicienii din balta lu’ Mărgelatu.
Din 10 kg cireşe vor ieşi in jur de 14-15 borcane cu compot. Nu uitaţi de cuişoare. citeşte

298 de ani de călătorie în spilhosen. Din Bavaria, în Banat şi înapoi

 

Proiect editorial

Antologie de poezie bănăţeană

De ce acest proiect? Pentru că se apropie aniversarea a 300 de ani de când nemţii au colonizat Banatul. Împreună cu Gogu Lână vom realiza o antologie de poezie bănăţeană despre chirvaiurile uitate, rugile din satele de pustă, despre cuină şi spilhosenii copilăriei, despre moşiile bunicilor, ringhişpiluri şi alte comedii rămase în tradiţia locului. citeşte

“Nicolae Iorga dormea cu barba peste plapumă sau sub plapumă?”

Glume studenţeşti de altă dată

Marii profesori rămân în Panthenonul unei naţiuni nu numai prin scrierile lor, ci şi prin memoria discipolilor pe care i-au format. Nicolae Iorga organiza la Vălenii de Munte, încă din 1908, o universitate populară de vară, la care participau mai ales ro­mâni din afara graniţelor de atunci ale regatului. Urmărit de siguranţă, încă de tânăr, lecţiile sale au ajuns şi la urechile lui Carol 1 şi astfel l-a trimis pe nepotul său, viitorul rege Carol al ll-lea, să studieze la 120 de km de Palat. citeşte

Visul Reginei Maria: o confederaţie balcanică

Se ştie că Regina Maria, principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, căsătorită cu Regele Ferdinand, avea să aducă pe lume trei prinţi:  Carol, Mircea (mort la 3 ani şi jumătate, de febră tifoidă), Nicolae şi trei principese Elisabeta, Maria şi Ileana. Când a venit în România nu i-a prea plăcut. Nici de soţ, cam ursuz, milităros şi deloc romantic. Alianţa a fost una de conjunctură. citeşte

Culmea interpelărilor. Daciana Sârbu foloseşte gadgeturile democratice

Daciana Sârbu, soţia premierului, preferă căile lungi ale demersurilor birocratice, demersului scurt din budoar. Îl întreabă pe Victor Ponta despre proiectul Roşia Montană prin intermediul unei scrisori deschise adresate Guvernului. Tabloidul Libertatea consideră gestul unul SENZAŢIONAL. citeşte

Iosefini nu înţelege scamatoriile politice

Recent, fiul celebrului magician, Leonard Iosefini a lansat un DVD prin care explică mulţimii cum se fac magiile. Când mi-a adus micul pachet pentru site-ul Bookiseala.ro, m-a întrebat ce e cu scamatoriile ăstea politice, pentru că nu le înţelege. Oh, deh, bătrâne, i-am replicat, magia e alta în politică! Acolo sunt mult mai uşor oamenii de dus de nas, decât prin numere de magie.

Între sinecuriştii puterii şi puterea lipsei de sinecură

Nu e prima oară când susţin că elita intelectuală română nu a ieşit din medievalism. Împreună cu alţi doisprezece intelectuali neînregimentaţi politic am publicat o carte manifest IDOLII FORULUI, epuizată în mai puţin de un an. Ne-am pronunţat împotriva paradigmei profet-discipol,  ce mai populează încă stabilimentul cultural român, o moştenire a feudalismului târziu. citeşte

Mama mea, Ileana, s-a sfârşit în acelaşi an cu Seniorul

Mama mea, Ileana, s-a stins din viaţă în 28 martie 1995. Ştia de la mine că şi domnul Corneliu Coposu era într-o fază avansată a bolii. Acelaşi cancer necruţător. Îmi spunea că atunci când lumea îşi va aminti de Corneliu Coposu poate cei apropiaţi o vor pomeni şi pe ea. citeşte

Noul meu Poncho

Pentru că nu puteam pleca în Mexic fără ţoală, mi-am probat noua ţinută adecvată. Nu puteam să mă înfăţişez în faţa urmaşilor lui Montezuma decât în acord cu portul lor popular. E şi asta o formă de impostură. Dar când ţi-e drag ceva, preferi să te umpli de ridicol în faţa conaţionalilor tăi. citeşte

Corneliu Coposu era urmărit de Securitate şi după 1989

După unele mici nesincronizări pe ruta Bucureşti-Munchen, interviul-eveniment cu Nicolae Stroescu Stînişoară, fostul director al Departamentului Românesc de la Radio Europa Liberă, continuă cu răspunsul la o întrebare despre alegerile din 20 mai 1990. Înainte de a fi „Duminica Orbului“, 20 mai a fost ziua de naştere a lui Corneliu Coposu (anul viitor, pe 20 mai, se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa). Interviu realizat de Andrei Crăciun, 10 mai 2013, pentru Adevărul

citeşte