Se ştie că Regina Maria, principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, căsătorită cu Regele Ferdinand, avea să aducă pe lume trei prinţi: Carol, Mircea (mort la 3 ani şi jumătate, de febră tifoidă), Nicolae şi trei principese Elisabeta, Maria şi Ileana. Când a venit în România nu i-a prea plăcut. Nici de soţ, cam ursuz, milităros şi deloc romantic. Alianţa a fost una de conjunctură.
După naşterea copiiilor şi ajungerea acestora la maturitate, visul ascuns al lui Missy, nerecunoscut în cărţi, era să realizeze o mare uniune a monarhiilor balcanice. Puţini ştiu că în 1914, înainte de a fi încoronat ca Rege, Ferdinand de Habsbourg a câştigat războiul balcanic, în urma căruia Cadrilaterul a fost oferit Regatului român, prin Pacea de la Bucureşti. Parlamentul bulgar a votat în majoritate pentru aducerea sa pe tronul de la Sofia. Nu a acceptat. La 14 octombrie, după moartea unchiului său Carol1, ajunge Rege al Regatului român.
După terminarea primului război mondial, din care România a ieşit întregită, Regina Maria a căutat mereu alianţe morganatice pentru copiii săi. Dacă Prinţul Carol a fost dezmoştenit după căsătoria secretă la Odessa cu Zizi Lambrino, şi celălalt fiu a fugit în lume, legându-şi viaţa, în afara prevederilor constituţionale, cu românca Ioana Doletti, a stat mai mereu în umbra coroanei. Fetele au fost mai cooperante.
În 1921, Elisabeta s-a căsătorit cu cu diadohul (prințul moștenitor) George al Greciei, devenind peste un an regină. În 1922, Maria, cea de-a doua fată, numită şi Principesa Mignon în familie, şi-a unit destinul cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei. După asasinarea sa, devină regentă.
Principesa Ileana, cea care va deveni arhiducesa de Austria, prin căsătoria ei cu Anton de Habsburg, având împreună şase copii, sfârşeşte alianţa printr-un divorţ. Despre cea devenită Maica Alexandra am mai scris.
Sigur că există multe speculaţii legate de diferiţi taţi ai copiiilor Principesei de Edinburg. Ferdinand i-a crescut pe toţi cu foarte multă dragoste.
Paternitatea lui Mignon este disputată de unii istorici. Printesa moştenitoare o numeste copilul cărnii mele, fără să explice mai mult. Părerile sunt împărţite: pentru unii istorici, aceasta este pur şi simplu o formulare artistică, pentru a descrie naşterea lui Mignon la Coburg, fiind supravegheată de bunica maternă şi având alături doar familia sa, fără spionii Regelui si Reginei României.
Alti istorici văd în această formulare o referire la Boris Vladimirovici Romanov, verişorul primar al Mariei şi un presupus amant al acesteia. Prima întâlnire dintre Maria şi Boris a avut loc în 1896, la încoronarea lui Nicolae II si a Alexandrei Feodorovna. Maria a fost mereu atrasă de Romanovi.
Multe necunoscute au rămas din viaţa tumultoasă a Mariei, principesă de Edinburg. De ce a refuzat mâna Regelui George al V-lea al Marii Britanii? Dar al ducelui rus?
Gazetarii vremii ziceau că doi dintre copii erau ai Prinţului Barbu Ştirbey. Zvonurile ajunseseră şi la urechile copiilor, Elisabeta şi Ileana. Într-una din zile, în timp ce se jucau copiii la Peleş, în faţa palatului vine Barbu Ştirbei. Carol al II lea îi zice Ilenei: „Vino să-l vezi pe tac-tu”.
Ferdinand a rămas în istoria românilor sub numele de cel “Loial”, iar Regina Maria, ca “mamă a răniţilor”. Amândoi au făcut pentru poporul român mai mult decât sutele de dinastii pământene.
