Prima oară prietenii au râs. Curcan cu curmale. Pe bune. O mâncare delicioasă, simplă pentru gusturi rafinate. Din bucătăria libaneză. Prietenii ştiu de ce. citeşte

Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul minier de la Roşia Montană mai are nevoie de “una, maximum două şedinţe” pentru a lua o decizie, a declarat Borbély László, ministrul Mediului şi Pădurilor, citat de Machiavelli.ro. citeşte

Din programul de dat cu capul în cuiul hărţii lui Gheorghe Flutur, Crăciun în Bucovina, am ales Fundu Moldovei. Nu voi comenta huzurul propagandistic, nici interesul electoral al preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, de a atrage cât mai mulţi turişti în zona sa. citeşte

Poze din arhiva Memorialului Revoluţiei, via Oana Monoran şi Romulus Cristea.Cum am împroprietărit cu Mono ţăranii din Banat: “Lejea suntem noi!”

citeşte

Aş vrea să pot da de pământ cu toţi copiii dolofani ai revoluţiei, cu toţi şmenari care s-au cocoţat în ierarhii de putere, cu toţi învârtiţii ce s-au căpătuit pe seama revoluţiei, cu toţi inculţii şi posedaţii care îşi trâmbiţează drepturile, cu obrăznicie în stradă. citeşte

Fundu Moldovei este o localitate din Suceava cu oameni gospodari, despre care voi mai povesti. Acolo am găsit o femeie minunată care pregăteşte din reţete nemţeşti delicatese, aşa cum numai mama mi le  făcea când eram mic. Poate chiar mai bune. Vi le recomand. Pot fi comandate prin poşta rapidă. citeşte

În ziua de 17 decembrie 1989, la ordinele gen. Chiţac s-a tras asupra oamenilor cu lumânări în mâini de pe treptele Catedralei. Mama mea a scăpat atunci ca printr-o minune. Dar i-a murit un elev, alături de alţi tineri. Acum zicem “Dumnezeu să-i ierte!” la Marşul comemorativ. Pe cine? Eroii nu au greşit cu nimic. Noi am greşit că nu le-am pus criminalilor pielea în băţ.

Poemul meu pentru Marşul comemorativ: citeşte

Subconştientul i-a jucat festa lui Miguel Angel Martinez, preşedintele de şedinţă, când a prezentat-o zilele trecute pe Elena Băsescu, “Elena Ceauşescu,” potrivit Mediafax. citeşte

„Poli a fost o echipă îndrăgită pentru că eram toţi pentru unul şi unul pentru toţi”

Tatăl meu o cunoaşte pe Poli de la opt ani. Nu s-a despărţit de ea, nici la 74 de ani. Mai rar aşa o fidelitate.

Am primit cu bucurie noul număr al publicaţiei Descoperă.ro, care prezintă în amănunt viaţa unui mare român din Bucovia uitată. Primarul Traian Popovici, despre care am scris şi eu un poem, merită mai mult decât să fie cunoscut. A salvat viaţa a peste 17.000 de evrei, când autorităţile de la Bucureşti cereau deschiderea lagărelor. Ce nu se menţionează în materialul citat, este că într-o discuţie cu guvernatorul, primarul salvator a spus că nu ştie cum se organizează un lagăr şi că are nevoie de o vizită la Auschwitz pentru a se documenta. citeşte