captain

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

bear

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

S&P

“Accident aviatic” pe Wall Street. O aşchie a ajuns şi la Bucureşti

Bursele europene au fost afectate după crahul de pe Wall-Street. Inclusiv cea de la Bucureşti, care a deschis cu un -3%. Indicele S&P 500 (un barometru al creşterii economiei americane) a pierdut aproape zece procente în mai puţin de o citeşte

Gaina 0

Cum văd Irma néni creşterea economică şi Moş Laie, Unirea?

Irma-neni e încă o femeie în putere. Are grijă de gospodăria sa dintr-un sat din Harghita. Copiii-s duşi în Germania la muncă. Creşte găini de ouă. Acum nu mai are decât 80 de găini. Ouă mai puţine dau iarna.

Nero

Gărzile pretoriene au provocat căderea Romei

Churchill avea o vorbă: “Învață istoria. În istorie sunt toate tainele politicii.” Poate că Dragnea a citit mai mult decât a spus…. Sfârşitul Republicii l-a găsit la conducerea statului roman pe Augustus, cel care s-a autoproclamat Princeps (cel dintâi), fără citeşte

Cine? (poemul meu pentru Marşul comemorativ de la Timişoara)

marsul_comemorativ

În ziua de 17 decembrie 1989, la ordinele gen. Chiţac s-a tras asupra oamenilor cu lumânări în mâini de pe treptele Catedralei. Mama mea a scăpat atunci ca printr-o minune. Dar i-a murit un elev, alături de alţi tineri. Acum zicem “Dumnezeu să-i ierte!” la Marşul comemorativ. Pe cine? Eroii nu au greşit cu nimic. Noi am greşit că nu le-am pus criminalilor pielea în băţ.

Poemul meu pentru Marşul comemorativ:

 

Cine?

Cine  i-a trimis la crematoriu cenuşa?

gropile comune n-au gard şi nici cadastru

pentru cei care au dat riposta piepturilor goale

răpăitului de gloanţe.

Cine ridică altarul de jertfă.

În manuale, n-au nume,

doar prin cătune

întâmplările ne privesc,

pâlpâie într-o rână

cabotinele lor plăcuţe de străzi

rânjeşte rugina în ele,

deci sunt nimeni.

 

Cine a fost judecat, de n-o fi cu bănat?

Măritului împărat i s-au terminat în gâtlej toate vocalele

cu vervă războinică mârâie în ventriloc consoanele din martiriul nostru

şi expiră ciudat.

 

Cine-i vinovat pentru sângele vărsat?

a închegat muşuroaie

criminalii pledează nevinovat

corbii ciugulesc din bogatele leşuri.

Pe moşiile bunicilor s-au ridicat agrare-zucker-uri

de unde solarii?

Tarabe manageriate de ei, demolatorii conacelor

seamănă ploaia şi pulberea

ieri ne-au asigurat moartea, acum asigură viaţa

merg până în pânzele albe,

să trăim mai bine când nu vom mai fi,

acum sunt păziţi în turnuri multinaţionale

de security-guard,

gard viu  pentru palatele cu pitici

de Luly-boys, în redingote, pe posturi de control

pe ei nimeni nu-i întreabă de ce-au parcat ditamai carul cu boi,

în chip de gipan,

pe rondul de flori.

 

Cine sunt brigadierii-procurori care ne-au arestat memoria?

la Sighet, Gherla, Aiud, Periprava,

şi ne-au ucis bărbaţii de stat?

 

Departe în timp,

eu stau ca blegul cu principii şi număr în afişele lor

minciuna, bogăţia şi pleava.

 

Cine e vinovat că în Decembrie nu le-am pus pielea pe băţ?

că i-am lăsat să se ascundă, o vreme, ca şobolanii

apoi au ţâşnit din gunoi să ne zidească pe noi

în Ordonanţele lor şi campanii.

 

Cine sunt cei care vând prin anticuri

tablouri, triptice, juvaieruri

din casele boiereşti

şi scot la mezat pe net

cărţile din biblioteca regală

pentru cornete cu seminţe sau ouă

şi apoi merg la Palat

să ceară Suveranului

bani pe jaf, pe hoţie

scotocesc în taină chimir de chimir şi buzunare ţigăneşti

în vreme ce trece suveran şi nepedepsit hoţul cel mare.

Mai ridică cineva pălăria

în calea brătienilor, cantacuzinilor,

movileştilor, buzeştilor, grădiştenilor

-umbre sau rude de sânge-

când titlurile nobiliare se vând

prin târguri, la preţ de diplome universitare?

Cine?

Cine achită nota de plată?

Cine şi când?

Cine şi când?

Cine şi când?

 

Cine ne mai sapă mormântul încă o dată?

Nu scoate moartea pe nimeni din rând.

din volumul: “Ţigara unui viitor de paie

Taguri: , ,

Comentariu (1)

  1. Dec 25, 2011

    DP 2-6

    Mulţumim Marius,o ultimă speranţă ar fi mutarea capitalei în altă parte, decât a coruptului,mizerabilului şi incalificabilului bucureşti.(groapa de gunoi a ţării noastre eşti)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.