Discutam recent cu doi colegi vechi de presă. Ziarele nu vor muri. Lumea fină, sătulă de noile tehnologii, se va întoarce la trabucurile de foi şi la mirosul de plumb, în cafenele sau umbrare domneşti. “Deja există tineri care nu mai ştiu să scrie de mână,” îmi spunea recent un renumit profesor. Din arta seducţiei nu va dispărea niciodată scrisoarea parfumată şi sărutul de ruj pe plic. Va lipsi doar o perioadă. Când toţi gunoierii şi toţi tarabagii vor avea plăci electronice, pe care se vor da de-a dura, cât de intelectual pot ei, în spaţiul dintre două secunde, adevăraţii cititori vor savura hârtia tipărită. Aşa cum Regele scrie şi azi, deşi are suficiente laptopuri, pe hărtie manuală cu toc şi călimară, aşa vor face toţi care doresc să se respecte. Eu cred că aristocraţii se vor întoarce la la vechile deprinderi.

În urmă cu 20 de ani nu aveam reţele mobile, doar o reţea de oameni inimoşi, nu comunicam virtual, doar real, nu “fredonam” scaunele redacţiilor, pentru că ştirea o culegeam de la firul ierbii, nu compilam din biblioteci sau din telexurile agenţiilor, ne băteam pentru o lume cât mai reală. Dar ce entuziasm aveam. Nu ni se dădeau concedii sau sâmbete libere. Nu negociam raţiile de carburant sau minutele bonus. Nu ceream conducerilor bani de plecări în străinătate, pentru că mereu aveam burse. Şi publicam într-un tiraj de câteva sute de mii de exemplare. citeşte

Târnosirea Catedralei Mitropolitane din Timişoara a avut loc la 6 octombrie 1946, în prezenţa Regelui Mihai, care este şi unul dintre ctitorii acestei biserici. Evenimentul a fost văzut ca o mare sărbătoare, participând inclusiv patriarhul de atunci, Nicodim Munteanu, alături de un mare sobor de preoţi din întrega Mitropolie a Ardealului şi reprezentanţi ai Bisericii din toată România. Bunicul meu, Moise Ghilezan, protopop de Ciacova, a slujit alături de marii ierarhi bănăţeni. citeşte

Unui celebru oraş minier i se “amputează” picioarele. CFR a decis să scoată şinele din Gara Anina. Să-i taie ieşirea către lume. După ce revoluţia a adus cel mai mare şomaj din regiune, formidabila construcţie care pleca din  Steierdorf (actuala Anina) către Deutsch-Orawitz (Oraviţa), prima linie ferată de munte din imperiul Austro-Ungar, măiestrie tehnologică a inginerilor Anton Rappos şi Karl Dülnik şi a  celebrilor arhitecţi Karl Maniel şi Johann Ludwig Dollhoff-Dier, va fi închisă. citeşte

Pentru că nu prin statura fizică şi-a depăşit semenii, pentru că a luat în suveranitate principile moralei creştine în vremurile ateismului de stat, pentru că nu şi-a negociat niciodată principiile, pentru că nu a abdicat de la crezul său monarhic, pentru că prin viziune şi-a întrecut semenii, aflaţi în stadiul junioratului politic, pentru că s-a sacrificat pe sine în numele unui ideal, când alţii făceau compromisurile supravieţuirii, pentru că a iertat, dar nu a uitat, pentru că nu a avut duşmani, decât adversari, pentru că bunătatea lui era fără egal, pentru că a fost dispus să-şi apere torţionarii în cazul unor procese, nu în ultimul rând pentru postura sa aristocratică, Petre Ţuţea l-a ridicat la rangul de SENIOR, de unde nimeni nu l-a mai detronat. citeşte

Statuia lui Mircea Vulcănescu s-a ridicat pe strada Popa Soare nr 13 în urmă cu şase luni în prezenţa primarului Sectorului 2 al Bucureştiului, Nicolae Onţanu. Doamna Măriuca, fiica sa, se plânge că un grup i-a pus gând rău statornicei aduceri aminte. Cineva nu îl iartă pe unul dintre cei mai mari români, ucis la Aiud, la nici 50 de ani. Am fost martor al multiplelor încercărilor de a reabilita memoria părintelui său, ilustrul cărturar, urmaş al lui D. Gusti. La o întâlnire cu primul ministru Radu Vasile a avut tăria să glumească despre poeziile lui Radu Mischiu. Venită de la Paris, m-a invitat odată la o masă pe Hristo Botev şi nu avea cash. Nu m-a lăsat să plătesc. Pe vremea aceea cardurile nu funcţionau în restaurantele de la noi. citeşte

Pe timpul Imperiului Habsburgic, i se spunea Carolina. Pentru cetatea ei Vaubain. Turla bisericii catolice a fost transformată de turci în minaret. În urma Păcii de la  insula trebuia să fie scufundată. Otomanii au turcit locul. Cocoşul se auzea în patru ţări. După pactul de la Trianon, a ajuns în posesia Regatului Român. Dacă nu ştiţi cum se făcea sugiucul, ce gust avea dulceaţa de trandafiri, rahatul sultanului, ce spunea legenda sfântului Miskin Baba din Buhara, care e secretul chiparoşilor nu mai căutaţi. Comuniştii au minţit când au spus că mută valorile ei pe insula Şimian. Pentru că în memoria timpului trebuia să poarte un nume. A rămas ADA-KALEH. Gibraltarul Dunării e sub ape.

Pe model politic, elitele se degradează. Galopant. La Academia Română, în locul lui Haiduc la sfârşit de mandat a ajuns Ionel Valentin Vlad, susţinut de PSD.  Deşi are cap de recomandare indicele Hirsch 11, obţinut pe baza a 116 lucrări ISI, poartă o coadă de turnător la Securitate. Chiar dacă a fost absolvit de CNSAS că nu a făcut poliţie politică, memoria dosarului său poartă o foaie care-l denunţă şi-l acuză. citeşte

Aproape o mie de suflete din  Munţii Apuseni vor avea un Paşte mai puţin fericit, în urma disponibilizărilor în masă de la RMGC. Canadienii au pregătit oamenii, i-au instruit, i-au învăţat cum se face o mină modernă, dar ei nu sunt o casă de binefacere. Acum când grupul hipicborean  #unitisalvam se pregăteşte de un nou miting trebuie să ştie că şi datorită bătutului peturilor lor în asfalt lucrările de amenajare a galeriei Cătălina Monuleşti vor fi suspendate; lucrările de proiectare şi reabilitare ale Centrului Istoric al Roşiei Montane vor fi suspendate; lucrările de amenajare a unităților de primire turişti (hotelul “Primăria Veche” precum şi pensiunea din Şcoala Veche) vor fi suspendate; toate programele de asistență socială şi comunitară vor fi suspendate. citeşte

Nervos cu nervii, prea presat de Crin Antonescu să adune mai mult de 15% la alegerile europarlamentare, ultra măzăritul primar al Timişoarei a anunţat printre palmieri, ieri de 1 aprilie 2014, tronsonul primei linii de metroul de la Gara de Nord la Aeroport, via Piaţa Operei, ‘nenţeles cu peron pe partea dreaptă. citeşte

Originea unui citat celebru

Puţină lume ştie originea expresiei celebre, atribuită lui John Fitzgerald Kennedy:   “Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ea,” din celebrul său discurs inaugural din 1961. Este o pastişă din mai puţin mediatizatul text “Noua frontieră,” al poetului libanez Khalil Gibran, publicat  în 1925, pe când locuia la New York şi conducea Societatea “al-Rabita al-Qalamiyya.” În articolul de unde s-a inspirat Theodore C. Sorensen, scriitorul de discursuri al preşedintelui american, era vorba despre cele două lumi ale Orientului Mijlociu, cea nouă şi cea veche. Citatul original era: citeşte

Victor Ponta s-a întâlnit cu George Soros la guvern. Este posibil să fii discutat doar problema romilor. În 2006, confirm o întâlnire similară a premierului de atunci Călin Popescu Tăriceanu cu miliardarul american. Am fost unul dintre cei care am scris punctajul discuţiilor. Spre uimirea lui Tăriceanu marele jucător de bursă nu a dorit să vorbească decât despre acest subiect. Nimic în plus. citeşte