Medi și puiul de lăstun

Medi, cu ochiul sticlos şi clonţul ei mare cât veacul, trăncăneşte despre moarte şi viaţă puiul de lăstun aşteaptă lămurirea.

Ultimul jucător al Ripensiei a plecat puţin

Gheorghe Glisici, extrema stânga a juniorilor Ripensiei Timişoara, a plecat să reîntregească echipa celestă. A fost ultimul supravieţuitor al epocii când cluburile româneşti jucau de la egal la egal cu marile formaţii europene.

Italia sub zodia celor “5 stele”

Mişcarea “5 stele,” ultranaţionalistă, înfiinţată în anul 2009 de comediantul italian Beppe Grillo,  a obţinut ieri, conform Exit-Poll-urilor, 29% din sufragiile alegătorilor din cizmă.

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

Tag: 1996

Cum scriam editorialele acum aproape 20 de ani

Discutam recent cu doi colegi vechi de presă. Ziarele nu vor muri. Lumea fină, sătulă de noile tehnologii, se va întoarce la trabucurile de foi şi la mirosul de plumb, în cafenele sau umbrare domneşti. “Deja există tineri care nu mai ştiu să scrie de mână,” îmi spunea recent un renumit profesor. Din arta seducţiei nu va dispărea niciodată scrisoarea parfumată şi sărutul de ruj pe plic. Va lipsi doar o perioadă. Când toţi gunoierii şi toţi tarabagii vor avea plăci electronice, pe care se vor da de-a dura, cât de intelectual pot ei, în spaţiul dintre două secunde, adevăraţii cititori vor savura hârtia tipărită. Aşa cum Regele scrie şi azi, deşi are suficiente laptopuri, pe hărtie manuală cu toc şi călimară, aşa vor face toţi care doresc să se respecte. Eu cred că aristocraţii se vor întoarce la la vechile deprinderi.

În urmă cu 20 de ani nu aveam reţele mobile, doar o reţea de oameni inimoşi, nu comunicam virtual, doar real, nu “fredonam” scaunele redacţiilor, pentru că ştirea o culegeam de la firul ierbii, nu compilam din biblioteci sau din telexurile agenţiilor, ne băteam pentru o lume cât mai reală. Dar ce entuziasm aveam. Nu ni se dădeau concedii sau sâmbete libere. Nu negociam raţiile de carburant sau minutele bonus. Nu ceream conducerilor bani de plecări în străinătate, pentru că mereu aveam burse. Şi publicam într-un tiraj de câteva sute de mii de exemplare. citeşte