Tam, tam, Tadami Presse? Nu e o agentură libaneză, doar o firmă românească, creată de jurnalişti români (are şi doi străini rătăciţi printre fondatori) care operează în presa franceză. Nu s-ar fi vorbit despre ea, nimeni nu i-ar fi căutat bilanţuri contabile, dacă Tatiana Niculescu de la BBC nu s-ar fi măritat cu Mirel Bran de la “Le Monde” şi nu ar fi avut nevoie de o prăvălie, unde să se verse bugetele de propagandă externă şi nu şi-ar fi pus pe ea pancho-ul de purtător de cuvânt al lui Klaus Iohannis. citeşte
Categoria: Publicistică
De la fotografii de nuntă, la premii internaţionale. Povestea lui Willy Foo
Toţi se pricep să facă fotografii la nunţi şi la botezuri, dar puţini pot să dezvolte din asta un business. Ţi s-a întâmplat să fii avut o petrecere şi să nu primeşti pozele nici după două luni de la fotografii tocmiţi? Eu ştiu vreo şase cazuri. În acelaşi timp cunosc fotografi care se vaită că nu obţin bani de pe munca lor. La PNŢCD e unul Cicerone care vine cu pozele după vreo zece ani, când ai şi uitat de eveniment. citeşte
Regele nostru creştea păsări când Moscova ne jefuia ţara
Stejarul din Pecica are vârsta Regelui
Puţini români ştiu că un ungur, profesor în Pecica, Ianos Laita, a sădit un stejar la 25 octombrie 1921, atunci când a aflat că Principesa Elena a dat naştere lui Mihai, cel care va ajunge rege. Şi mai puţină lume cunoaşte cât de aprig şi-au apărat pe timpul comunismului ţăranii semnul de legătură cu Regele din exil. După revoluţie, localnicii au cerut o protecţie sporită stejarului.
Odată unul dintre oficialii comunităţii i-a arătat Majestăţii Sale fotografia arborelui. Suveranul a privit-o îndelung şi a remarcat: “Tulpina e cam strâmbă”. “Cum strâmbe au fost vremurile, Majestate!” au răspuns emisarii. “Dar coroana, coroana e falnică şi îndreptată către cer. Falnică precum este coroana regilor României, făcută din oţelul tunurilor turceşti, capturate de viteaza noastră oaste în Războiul de Independenţă din 1877 – 1878,” i-ar mai fi precizat primarul.
93 de ani românii şi maghiarii din Pecica, oraş din apropierea Aradului, şi-au apărat stejarul ca o trainică legătură cu trecutul.
De remarcat că ungurul Ianos Laita, la doar trei ani după Unirea Ardealului cu România, a crezut în Dinastia Română. Ce alt exemplu de înţelegere interetnică mai nobil aveţi?
Canadienii mineresc, de ce hipsterii nu petuiesc?
Autorităţile de mediu anunţă că s-a deschis şantierul minier în zona Certej, pentru exploatarea zăcămintelor de aur şi de argint. Comisarii GNM – CJ Hunedoara au constatat că societatea în cauză a început execuţia unor lucrări în cadrul obiectivului ‘Organizare de şantier – iazuri de decantare steril de flotaţie şi iaz de decantare steril de cianuraţie’, respectiv: decaparea stratului vegetal (circa 16.000 metri cubi) pe o suprafaţă de opt hectare, depus în halda temporară de sol vegetal aliată în vecinătatea organizării de şantier, lucrări de terasamente (excavaţii şi umpluturi) prevăzute în documentaţiile tehnice, realizarea şanţurilor de scurgere a apelor pluviale pentru protecţia lucrărilor prevăzute în documentaţie, pe o lungime de circa 1.700 de metri, respectiv realizarea drumurilor industriale de acces în interiorul platformei, anunţă Agerpres. citeşte
Dropia lui Aristotel nu se poate hrăni cu braşoave
Lui Aristotel din stârpea braşoveană a cănceştilor, neamuri de slugi din opcinile Şteilor înstăpânite peste judeţul Braşov, nu i-a mai mers cu braşoave în faţa procurorilor. De azi dimineaţă dropia, cerbul lopătar şi moţatele din mini jungla sa râşnoveană au rămas fără stăpân. Plecat să-şi desăvârşească Metafizica lucrării “De ce-ai dat, măi, cejeteule, goţilor şi vizigoţilor drumul spre Rupea?” la răcoare, nu mai poate rupe un colb de pâine jivinelor aciuiate în ograda-i de sub munte şi nici să se bucure de cataroaiele de euroi căzute din cer. Li s-a rupt celor de la DNA de jurămintele sale rupte din prapurii închinării, însă Doamne să ne ierţi, că nu e om pe lumea asta fără greşeală. Şi dus la beci, în numele Tatălui, a Legii, Amin! citeşte
Mi-a apărut o nouă carte: ANATOMIA SUCCESULUI
Vineri, tipografia m-a fericit cu primele exemplare din noua mea carte ANATOMIA SUCCESULUI, de vorbă Dorin Sarafoleanu. Este cea de-a opta din cariera mea publicistică.
Ca doi bănăţeni, hoavări pe deasupra, am stat la givan cam o lună şi jumătate. Am corectat, revizuit, adnotat întâmplări reuşite din viaţă. citeşte
Exploatarea gazelor de şist ţine de securitatea naţională
Fără a fi un analist cu pretenţii, v-am spus-o mai demult că exploatarea gazelor de şist reprezintă o politică de securitate naţională, în condiţiile în care prin lungul şir de arme ale ruşilor se află şi Gazpromul. Manifestările de la Pungeşţi şi contra Roşiei Montane au fost finanţate de cercuri oculte, străine interesului naţional, pe de-o parte ruşii, pe de alta ungurii. Amândouă state vor ca România să depindă de ele. Iată că vine marele analist american George Friedman să ne întărească şi mai mult convingerile. Citiţi aici de ce e important să fim independenţi de gazele ruseşti.
De ce o propun pe Herta Müller director la SIE
Dacă tot e locul vacant de director la SIE şi dacă tot iese Klaus Iohannis preşedinte, o propun pe Herta Müller director al instituţiei, spre o maximă răzbunare istorică faţă de vechea Securitate. citeşte
Pentru campania electorală partidele au strâns oficial sub un milion de lei. Restul?
Cât costă campania electorală, mă întreabă mulţi. Pentru a acoperi toate costurile de tv, outdoor şi online, minimum 1 milion de Euro de fiecare. Sunt cinci candidaţi vizibili: Ponta, Iohannis, Tăriceanu, Udrea, Macovei, restul sunt pierduţi în spaţiu. Deci vreo cinci milioane de euro, minimum. citeşte
Florin Tudose, un stâlp de lumină, s-a stins
După ce a descompus goliciunea liderilor de azi ai României în PSIHOPOLITICA, după ce i-a tratat pe mulţi de schizofrenie şi de existus mintal, distinsul nostru prieten, statornic răscolitor prin creierele zăpăcite, MARELE PSIHATRU Florin Tudose ne-a părăsit, în urma unui atac de cord. Nu i-am reproşat niciodată că apare ca psiholog, o altă meserie, dar lui îi plăcea să dea diagnoze psihologice. I-am folosit casa de la Jurilovca în aventurile mele pescăreşti. Ultima dată ne-am întâlnit la nunta Roxanei Dima cu Eugen Şerbănescu, nu i-am reproşat că s-a îngrăşat nespus… Îmi va rămâne vie amintirea unui om puternic, prea puternic pentru zilele acestea leoarbe. Ai fost un stâlp de lumină, Florine!
A murit la Coşereni în casa părinţilor cu regretul că nu-şi va mai putea promova cartea lansată de curând la Polirom, Psihopolitica. Florine, le vom spune noi cine sunt şi cine ai fost!
Nu a ocupat demnităţi publice, nu s-a îngrijit de propria persoană, pentru că îngrijea nebunii României. A dăruit timp şi energie duşilor cu capul. S-a stins, doar amintirile legate de opera şi viaţa lui vor rămâne aprinse în sufletele noastre.
Adio, Florine!