Dacă ajungi din întâmplare în curtea Institutului Cantacuzino din Bucureşti, în spaţiul încă nedevorat de rechinii imobiliari, vei vedea o lespede spartă. Asta e recunoştinţa medicilor români faţă de Victor Babeş, fondatorul şcolii româneşti de microbiologie, autorul primului tratat de bacteriologie din lume.  El este considerat precursorul lui Fleming în descoperirea antibioticelor. citeşte

N-aş fi scris despre falitul Irinel Columbeanu, urmărit de bănci pentru un credit de 5,1 milioane de euro pentru columbenita lui de ispravă, dacă n-aş cunoaşte personajul numit tatăl. Dacă fiul oligofren făcea sex cu Monica pe gaura cheii, pentru a înţelege naţia că omul mai are urme de bărbăţie, e de înţeles, ce nu pricep este de unde averea de milioane de dolari a tatălui, numitul Ion Columbeanu, director în guvern până prin 2006. Dacă Dumnezeu l-a uitat pe fiului lui, Ion, în clădirea din Piaţa Victoriei, e pentru că simandicoşii purtători de peltiţe nu şi-au uitat Tatăl, în Duh şi securitate. citeşte

Una e ce vezi, alta e ce percepi. Dacă observi vreun scris, nu te speria. Eşti un om manipulabil. La fel ca anteniştii. Eşti pe gusul stăpânilor. Doar dacă nu vezi mesajul devii periculos pentru Big Brother. Nu ţi se poate stârni subconştientul şi atunci te internează la Guantanamo. Aşa-i în tenis. Unii servesc, alţii sunt la primire. Tu ce mesaj percepi din fotografia de mai sus?

Tot prost rămâi şi dacă nu şti cine e Bansky. Nu e o pisică. Niciun câine. Un celebru artist stradal. Prost să fii, noroc să ai, zice un proverb românesc. Pe vremea când realiza un film despre prăpădul din Fâşia Gaza, Bansky a adus în prim planul obiectivului un desen mural care înfăţişa o pisicuţă jucăuşă, despre care se  presupune că a fost realizat de artistul celebru britanic, iar un bărbat care se uită la animalul de pe zid spune în limba arabă că măcar pisica a găsit ceva cu care să se joace, copiii din Gaza neavând jucării. Ce nu se ştia atunci e că a lăsat mai multe desene pe uşi sau pe zidurile din zona de conflict. citeşte

o fotografie de acum 20 de ani din garajul Regelui la Versoix. Atunci l-am întrebat Pe Principe dacă va fi viitorul Rege al României.

Bunicii noştri s-au prăpădit aşteptându-i pe americani, care iată vin după 70 de ani. Priviţi entuziasmul mulţimii. Populaţia din fostul bloc răsăritean, într-o proporţie covârşitoare anti-sovietică, are şi motiv. Cei cincizeci de ani de comunism au lăsat răni adânci. citeşte

Sunt de acord cu Gelu Diaconu. Toleranţă zero pentru evaziune. Sunt sătul de măicuţe care se dau din Maramu’ şi nu ştiu de ce localnicii îi zic Gutâiului deal şi nu munte. Toate sunt din Săpânţa, dar nu cunosc numele meşterului de cruci. Un avocado costă prin pieţele româneşti de patru ori mai mult decât în Paris.  citeşte

L-ai citit pe Eric Emmanuel Schmitt? E scriitorul zilelor noastre care infirmă butada: “viaţa mea e un roman”. El nu relatează, doar provoacă. Te face să te minunezi. Transformă banalul în operă de artă. Povestirile lui au personaje contemporane. Le poţi vedea la colţ de stradă. Dar nu ştii să le interpretezi, nici să le transformi în eroi. De ce? Pentru că eşti prea constrâns de cutumele sociale, nu dai frâu liber fanteziilor. Te complaci în descrieri lungi, în amănunte fără rost. Clar, nu eşti scriitor. Dar te poţi califica în postura de cititor. citeşte

Celebra abaţie de pe Mont Saint-Michel a fost izolată de lume preţ de câteva ore, datorită super-fluxului marin din timpul eclipsei de vineri 20 martie 2015. Un fenomen care se întâmplă odată la cel puţin 18 ani, spun specialiştii, a atras ieri zeci de mii de turişti pentru a viziona spectacolul mării. Plus surferi care s-au lăsat purtaţi de valuri. citeşte

Peste Bucureşti a căzut din toamnă magenta, un fel de purpuriu de iarnă. “T”-uri coborau din te miri ce zmeie. Staţiile de autobuz purtau culoarea promoţiei. Până şi la mitingul pro Iohannis am dat de baloane ale noului brand. Aşa am aflat că Felix Tătaru s-a ocupat de rebranding-ul Romtelecom, transformat de noii patroni, Deutsche Telekom, în Telekom. Un ziar anunţa că se va vinde bijuteria coroanei: Turnul Palatului telefoanelor, una dintre cele mai înalte clădiri din lume în perioada interbelică.

citeşte

După 25 de ani, Delu (Decebal Daşcău, operatorul cu plete din foto) scoate din arhivă o fotografie dragă mie. Era un Miting al Alianţei Civice la Timişoara. În plan îndepărtat, regretatul Bebe Costinaş, ziaristul dispărut fără urmă în timp ce pregătea un film despre Securitate. Mugur Stănescu, al doilea operator, este directorul VW Timişoara. citeşte