„S-au petrecut multe întåmplări aberante imediat după revoluţie. Într-o zi, la sediul PNŢ, secretara mă anunţă că aşteaptă Vadim Tudor. L-am primit în birou, şi Vadim Tudor mi-a spus: «Domnule Coposu, am venit să mă salvaţi». «Ce să salvez din dumneata?» «Sunt muritor de foame. Nevastă-mea m-a dat afară din casă şi a intentat acţiune de divorţ.»
Lucru care se pare că era adevărat, dar pe urmă s-a împăcat cu ea. «Dorm în Gara de Nord, n-am ce månca.» «Ce pot eu să fac pentru dumneata?» «Deocamdată să mă toleraţi la sediul PNŢ al sectorului 5, care are 2 camere disponibile.» Eu nu ştiam de treaba asta, dar era adevărat. Noi primisem cåte un sediu la fiecare sector şi la sediul sectorului 5 erau 2 camere neocupate.
El mi-a spus: «Domnule, vă rog să mă luaţi în partid şi n-o să regretaţi, pentru că eu cunosc o mulţime de lucruri, am o mulţime de legături şi o să fie în avantajul partidului».
I-am răspuns: «Domnule Vadim Tudor, dumneata eşti aşa de compromis, încåt eu nu pot să te primesc în partid. Noi facem totuşi o selecţie, şi oameni compromişi în mod evident nu putem cu niciun chip să-i încadrăm. Dar părerea mea este ca dumneata să stai deoparte cåţiva ani de zile, pånă cånd se uită ce ai făcut în dauna poporului romån, apoi probabil că te vei reîncadra».
«Şi pånă atunci să mor de foame?» În momentul acela, pentru că se dăduse sfoară în ţară că Vadim Tudor e la Coposu, a intrat un grup de găligani de-ai noştri, l-au apucat de guler şi l-au scos cu picioare în fund. Cu palme şi pumni din sediu.
Atunci am protestat: «Staţi, măi, purtaţi-vă civilizat! Omul a venit aici, a făcut o cerere, l-am refuzat, dar asta nu înseamnă că trebuie să îl bateţi».
Şi a plecat.
Apoi mi-a scris o scrisoare pe care o mai am şi acum, prin care mă ruga ca să îl salvez că e muritor de foame. Asta era imediat după revoluţie. Nu cred că a trecut o lună şi Vadim Tudor era milionar. A cumpărat un CAP întreg, apoi a scos ziarele «Romånia mare», «Politica», a făcut o fundaţie, a închiriat o vilă.“
Rindurile de mai sus reprezinta un pasaj din cartea: „Coposu-Confesiuni“, editată în 1996 de Editura Anastasia
Taguri: Coposu-Confesiuni, vadim tudor audienta coposu
