22 august 2011
“Îl ştiam pe Marius Ghilezan drept comentator – mai întâi politic, apoi şi cultural –, reporter feroce şi blogger frenetic, care iată a glisat de la fenomenul politic la cel cultural. Mărturisesc că ultima postură în care ma-ş fi aşteptat să-l întâlnesc era cea de poet. Să fiu limpede. Nu vorbesc însă de simpla postură de autor al unei cărţi de poezie, pentru că mulţi îşi pot aroga o asemenea poziţie, mai degrabă din orgoliu decât din talent, ci de cea de poet autentic, cum excelent argumentează Doina Uricaru în prefaţa volumului “Ţigara unui viitor de paie”. citeşte