Medi și puiul de lăstun

Medi, cu ochiul sticlos şi clonţul ei mare cât veacul, trăncăneşte despre moarte şi viaţă puiul de lăstun aşteaptă lămurirea.

Ultimul jucător al Ripensiei a plecat puţin

Gheorghe Glisici, extrema stânga a juniorilor Ripensiei Timişoara, a plecat să reîntregească echipa celestă. A fost ultimul supravieţuitor al epocii când cluburile româneşti jucau de la egal la egal cu marile formaţii europene.

Italia sub zodia celor “5 stele”

Mişcarea “5 stele,” ultranaţionalistă, înfiinţată în anul 2009 de comediantul italian Beppe Grillo,  a obţinut ieri, conform Exit-Poll-urilor, 29% din sufragiile alegătorilor din cizmă.

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

Pogace de Banat

Am avut cârnaţi, clisuri şi piftii de Crăciun. Obiceiul ca după Sărbătoarea Naşterii Domnului e ca găzdăriţa sau găzdarul să lucre o dimineaţă la pogace. De la porcul tăiat la Răchita şi bine lucrat de măcelarul ungur, adus de tata să răstignească dulapul de clisă, au rămas jumeri foarte crocante şi multă untură. Şi ce era de făcut? Dacă pentru mine peştele e meniul suprem, am zis să împart porcotăniile şi cu alţii.

Un vechi obiceiul bănăţean, adus printre mitici.

Reţeta e simplă.

Ingrediente:
500 de grame de făină albă
25 de grame de drojdie
2 linguri de untură de porc
2 ouă
1 linguriţă de sare
1 linguriţă de zahăr
20-30 grame de chimen
o cană de lapte
200 de grame de jumări
Într-un loc călduţ drojdia se freacă cu puţin  zahăr, o lingură de făină, lapte cald într-o cană până ce amestecul face bule.
Într-un bol făină se amestecă cu untura, sarea, până se face un aluat nisipos. În mijlocul compoziţiei se toarnă amestecul de drojdie, precum si un ou. Se continuă frământatul cu puţin ulei. Se lasă la dospit până îşi dublează volumul.
În acest timp se macină jumările, dar nu în maşina de carne, ci în aparatul de tocat legume, pe programul cel mai mic de la robot. Corina de la Răchita zicea că e mai bine să fie mărunţite cu cuţitul. N-am avut răbdare.
Cu un sucitor am întins aluatul într-o foaie groasă de 4-5 mm. Separat am amestecat un ou cu puţin ulei. Peste foaia de aluat am întins amestecul de jumări cu un praf de piper. Am împachetat în două şi apoi iar în două compoziţia. Am pus-o la frigider pentru 20 de minute.
aluat de pogaceleDupă acest termen, am întins-o din nou cu sucitorul. Am reîmpachetat-o şi alte 20 de minute am mai ţinut-o să crească. A treia oară am întins compoziţia deja mărită în volum. Cu o pensulă de bucătărie am îngălbenit-o cu amestecul de ou şi ulei. Deasupra am presărat chimen. Cu un ţoi de ţuică am decupat forme rotunde. Le-am aşezat în tava unsă cu
pogacele 2
untură şi pudrată cu puţină făină. Le-am introdus în cupotrul încins la 180 de grade. După 20 de minute pogacele erau gata. Şi aşa au intrat alte trei rânduri pentru gurile pofticioase.
Pogăcelele sunt delicatese de la Imperiul Austro-ungar, tradiţii păstrate şi rostogolite peste decenii.
Am adus un pic de Banat şi la Capitală.
Taguri: , , , , , , ,

Articole asemanatoare

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.