În “The Destruction of the European Jews“, Raul Hilberg a estimat numărul evreilor omorâți în Holocaust la 5,1 milioane. Conform preşedintelui Ucrainei, Viktor Yushchenko, în perioada înfometării din 1932-1933, Stalin a trimis la moarte peste 10 milioane de ucrainieni. Numai în România au fost omorâţi peste 400.000 de deţinuţi politici.
Valeriu Gafencu s-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, Basarabia. Valeriu este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist din România, numit de Nicolae Steinhardt Sfîntul închisorilor. Arestat de mareşalul Antonescu pentru că făcea parte din organizaţia “Frăţiile de cruce”, a revenit “graţie regimului de teroare comunist” tot în temniţă, unde s-a sfârşit la 31 de ani.
Fiind grav bolnav de TBC ganglionar şi osos a refuzat tratamentul medicamentos în favoarea evreului Richard Wurmbrand.
Torţionarul Ioan Chertiţie s-a reîntors la credinţă. Părintele Iustin Pârvu îi este duhovnic. Acum s-a transformat într-un detectiv care caută rămăşiţele eroului martir, Valeriu Gafencu.
Dumnezeu l-a ajutat pe Valeriu Gafencu -aşa cum face îndeobşte doar cu cei Aleşi – să-şi prevadă moartea. Pe 2 februarie 1952, el și-a rugat camarazii să-i procure o lumânare și o camașă albă, pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie a aceluiași an. A mai cerut ca o cruciuliță (pe care se pare ca o avea de la logodnica sa) să-i fie pusă în gură, pe partea dreaptă, spre a fi recunoscut la o eventuală dezgropare. La 18 februarie, între orele 14.00 și 15.00, după rugăciune, Valeriu a rostit ultimile cuvinte: “Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul”.
Supravieţuitorii închisorii de la Târgu Ocna spun că Valeriu Gafencu a mărturisit într-o seară că la capătul patului lui i s-a întrupat Fecioara Maria, fără prunc, care i-a spus: “Eu sunt dragostea ta. Să nu te temi. Să nu te îndoieşti. Biruinţa va fi a Fiului meu. El a sfinţit locul acesta acum pentru cele viitoare. Puterile întunericului cresc şi încă vor mai înspăimânta lumea, dar vor fi spulberate. Fiul meu aşteaptă pe oameni să se reîntoarcă la credinţă. Azi sunt mai cutezători fiii întunericului decât fiii luminii. Chiar de vi se va părea că nu mai e credinţă pe pământ, să ştiţi că totuşi izbăvirea va veni, dar ca prin foc şi prin pârjol. Lumea mai are de suferit. Aici însă e multă credinţă şi am venit să vă îmbărbătez. Îndrăzniţi, lumea e a lui Hristos!“
Şi iată minunea. Torţionarul Ioan Chertiţie nu-l caută azi doar pe Dumnezeu, ci şi trupul neodihnit al martirului ucis de regimul pe care l-a slujit.
Mărturisiţi-l pe Valeriu Gafencu şi veţi fi liberi! Nu uitaţi că evreul Nicolae Steinhardt, trecut la ortodoxism, l-a onorat cu titlul de Sfânt al închisorilor.
Rămăşiţele pământeşti ale lui Valeriu Gafencu nu au fost găsite nici până acum. Sufletul său veghează paşii noştri.
Taguri: Raul Hilberg, Richard Wurmbrand, sfantul inchisorilor, Târgu Ocna, Torţionarul Ioan Chertiţie, valeriu Gafencu
