mariusghilezan.ro

Citind comentariul Alinei Mungiu-Pippidi: “Guvernul ar trebui să retragă proiectul legii sănătăţii în varianta actuală,” am crezut că doctoranta, fără o oră de practică medicală, ajunsă mare analist politic, aduce vreo soluţie. Când, colo, vorbe din dicţionarul academic, valabile la orice proiect de lege. Schimbaţi cuvântul “sănătate” cu
“prostituţia” şi vedeţi dacă simţiţi diferenţa:

Să zicem că trebuia neapărat dată o lege, că reglementarea e soluţia problemei…Soluţia trebuia să satisfacă trei condiţii:

1. să introducă elementele indispensabile rezolvării problemei subfinanţării, putând demonstra că în mare măsură problema va fi eliminată; în aceeaşi măsură să rezolve şi alte probleme derivate, de exemplu plăţile informale, măcar parţial, sau calitatea serviciilor.
2. să nu aibă consecinţe nedorite, adică, încercînd să rezolve o problemă, să nu creeze altele;
3. să fie, la acelaşi nivel de rezolvare a problemei de fond (subfinanţarea, tradusă în servicii proaste) mai puţin costisitoare (incluzînd aici orice tip de costuri) decît alte variante de rezolvare, inclusiv opţiunea zero, adică absenţa oricărei legi noi şi strădania îmbunătăţirii administrative.

Cum dă analista cu copy-paste-ul! O mai fi scris şi pentru o altă lege… Nu pierdeţi timpul în căutarea vreunei soluţii.

N-am reţinut decât că ea a făcut reforma în TVR. A externalizat serviciile de publicitate. Acum instituţia are peste 100 mil de euro datorii. Curată reformă, pi di lături…