În contextual depresiilor de pe pieţele internaţionale, o ştire a cam trecut neobservată. Economia emiratului arab Qatar a înregistrat o creştere de 41,8% a PIB nominal, excluzând inflaţia, în trimestrul al doilea, ca urmare a majorării livrărilor de gaze şi produse asociate, dar şi a preţurilor mai mari la energie pe piaţa globală, transmite Reuters.
PIB-ul nominal naţional estimat a ajuns la 153,7 miliarde de riali (42,2 miliarde de dolari), de la 108,4 miliarde de riali în trimestrul al doilea al anului trecut, a anunţat Autoritatea pentru Statistică din Qatar. În primul trimestru, PIB a urcat cu 8,8%, la 141,3 miliarde de riali.
“Volumul ridicat al produselor industriei gazelor naturale şi preţurile mari la energie sunt principalele motoare ale avansului PIB în trimestrul al doilea”, a explicat autoritatea pentru statistică.
Valoarea adăugată brută a sectorului minier, care include petrolul şi gazele, a urcat cu 67,6% faţă de trimestrul al doilea al anului trecut, după un avans de 10,3% în primele trei luni.
Pentru că a ştiut să-şi exploateze eficient resursele, Qatar are un PIB de 200.000 de euro/ locuitor, în timp ce ţara noastră – poate nu chiar aşa de bogată, dar cu resurse neexploatate în valoare de peste 4000 de miliarde de euro, conform aprecierilor specialiştilor de la Autoritatea pentru resurse Naturale, de abia atinge limita de 6000 de Euro/capita.
Deşi se dau creştini, mulţi politicieni români şi lideri ai unor ONG-uri nu ştiu Parabola talanţilor. Preferă să joace partitura celui sărac cu aurul îngropat.
Ţara noastră are resurse naturale estimate la peste 4.000 de miliarde de euro, care dacă ar fi exploatate ar dubla PIB-ul României în următorii patruzeci de ani. De doisprezece ani, canadienii de la Gold Corporation bat la uşile guvernului, fără a obţine avizele necesare. Mai mult, toate hotărârile în favoarea proiectului sunt atacate în instanţă de diferite organizaţii. Dacă mâine ar începe lucrările la Roşia Montană, PIB-ul ţării noastre ar creşte anual cu aproximativ cam cu 1%, ceea ce ar putea finanţa o parte din deficitul bugetar.
În cazul în care aurul va fi vândut la un preţ mediu de 900 dolari/ uncie (acum este de 1850 dolari/uncie), volumul total al beneficiilor statului ar fi de 1.8 miliarde de dolari, bani care ar intra direct în trezoreria sa. La preţul actual, veniturile s-ar ridica la 3,5 miliarde. Colectarea s-ar face doar din redevenţe, participare la capitalul social, taxe pe profit, accize, impozite etc. Încă două miliarde de dolari vor mai intra în economia ţării (construcţii, carburant, echipamente, salariaţi, drumuri, ecologizare, patrimoniu etc), ne mai spunând că prin efectul de multiplicare s-ar putea ajunge la 19 miliarde de dolari, în 18 ani, aproape ¼ din datoria externă a României.
Lumea mineritului de aur este o lume restrânsă. Câţiva competitori se bat pentru eficienţă şi dezvoltarea unor proiecte durabile.
Parabola talanţilor
În timpul acela, de demult, Isus le‑a spus apropiaţilor această parabolă:
”Un om având de plecat într‑o călătorie lungă, a chemat la el pe servitorii săi şi le‑a încredinţat avuţia sa de opt talanţi de aur.Unuia i‑a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui. Apoi a plecat. De îndată, cel care a primit cinci talanţi a mers în grabă, i‑a valorificat şi a câştigat încă cinci talanţi.La fel şi cel care primise doi talanti a câştigat cu ei încă doi. Iar cel care a primit un talant s‑a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns în ea talantul stapânului său.
După multă vreme, stăpânul s‑a întors şi a cerut socoteală servitorilor sai. Cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: „Doamne, mi‑ai încredinţat cinci talanţi; iată am mai câştigat alţi cinci cu ei. Stăpânul i‑a spus: „Bine, servitor bun şi credincios! Ai folosit bine puţinul care ţi‑a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; ia parte la bucuria stapânului tău!
A venit şi cel cu doi talanţi şi a spus: *Doamne, mi‑ai încredinţat doi talanţi, iată am mai câştigat alţi doi cu ei.
Stapânul i‑a spus: “Bine, servitor bun şi credincios, ai folosit bine puţinul care ţi‑a fost încredinţat, mult îţi voi încredinta de acum; intră şi tu în bucuria stăpânului tău”.
Venind, apoi, şi cel care primise un talant, a spus: „Doamne, ştiam că eşti un om aspru, care seceri unde n‑ai semănat şi culegi de unde n‑ai împrăştiat sămânţa. De teamă, m‑am dus şi am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău!Stăpânul i‑a răspuns: “Slugă rea şi leneşă, ştiai că secer unde nu am semănat şi culeg de unde nu am împrăştiat sămânţa;prin urmare se cuvenea să pui banii mei la bancă si astfel, la întoarcere, as fi luat ce este al meu cu dobândă. Aşadar, luaţi de la el talantul şi daţi‑l celui care are zece talanţi”.
Morala: Celui care are i se va mai da şi‑i va prisosi; dar de la cel care nu are, şi ceea ce are i se va lua.
Taguri: boom economic, criza, model economic de succes, parabola talanţilor, Qatar, Roşia Montană Gold Corporation, tara cu cele mai mari cresteri economice
