OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Bădiţă anunţă falimentul #rezist

Florin Bădiţă, promotorul cauzei #corupţiaucide, anunţă pe pagina sa de facebook  că e falit. Taman din Budapesta. Spuen fanilor că are nevoie de 4000 de Euro, pentru a-şi achita datoriile. Bădiţă nu e ca alţii asemenea lui. Cu job şi citeşte

rippled jeans

Poţi ieşi la vânătoare de lei în ripped jeans?

  Blugii rupţi nu sunt pentru oricând şi oricine. E un timp de purtat şi unul de agăţat. Vremea când babele luau pantalonii rupţi şi îi coseau a trecut. Îmi amintesc că într-o carte, de acum jumătate de deceniu, Michel citeşte

poker

Un joc dur ca viaţa, frumos ca viaţa, pe care n-ar strica să-l știm cu toţi

    La fel cum piloții de avioane de linie se antrenează mai întâi zeci şi sute de ore pe simulatoare de zbor înainte de-a transporta sute de oameni cu 800 de kilometri pe oră, și noi cei care trebuie citeşte

miciuri 2

Poema muncii

Sfârâie micii în jar proletar ard hălcile în furci de grătar fum de mahorcă mesenii cinstesc halbe la metru berarii servesc.   iar defilează izmele de miciuri Nicio paradă, doar răstigniri prin beciuri.   Dincolo de geam, dublurile privesc cu citeşte

floriile

Intrarea lui Iisus în Ierusalim

Astăzi e ziua în care Iisus intră în Ierusalim călare pe un asin. Îl înviase pe Lazăr, mulţimea îl însoţea. Cei mulţi strigau: “Osana!” În limba ebraică însemna “salvează-ne.” Oamenii l-au văzut în timp ce dărâmă tarabele negustorilor şi cum citeşte

Piraţii, ca ardeiul iute!

piratii germani

In ultimele opt luni de zile, piratii au cucerit patru parlamente de land (Landtag-uri) in Germania. Ultimul, la Düsseldorf, landul Nordrhein – Westfalen (NRW). Etapele de pana acum ale succesului piratilor sunt landurile: Berlin (18.09.2011), Saarland (25.03.2012), Schleswig-Holstein (06.05.2012), Nordrhein-Westfalen (13.05.2012). Pana la alegerile parlamentare federale, programate a avea loc in septembrie sau octombrie 2013, mai urmeaza alegerile pentru parlamentul landului Niedersachsen (20.01.2013).

Castigand 7,8% la nivelul landului fata de doar 1,6% in 2010 si chiar 9,9% intr-o circumscriptie importanta din Dortmund, la o participare la vot de 59,3%, succesul partidului piratilor a intrat in normalitate in Germania. Nu mai mira pe nimeni! Daca nu s-ar fi intamplat, ar fi fost probabil… o stire! Piratii au devenit o forta politica de sine statatoare in Germania. Trendul partidului piratilor s-a stabilizat in jurul a 10% cu o usoara tendinta de crestere la nivel federal, dupa ce partidul ajunsese chiar sa egaleze verzii, avand la inceputul anului aproape 12% in sondaje. Candidatul de varf al piratilor care si-a adjudecat pe 13.05.2012 18 locuri in Landtag se numeste Joachim Paul (varsta: 54, biofizician). Comentariul sau in primele clipe dupa victorie: „Alegatorii au hotarat sa adauge o portie de ardei iute Landtag-ului. Noi vom fi aceea!”

In vreme ce piratii germani jubilau la primele rezultate de la Düsseldorf, eu l-am cunoscut pe Rodrigo, unul dintre liderii piratilor austrieci. Intr-un mic bar din sectorul patru al Vienei s-au strans in jur de 30 de pirati. Majoritatea tineri, cu varste cuprinse intre 25 si 40 de ani, in majoritatea lor barbati, inarmati cu uneltele de lupta din categoria i-phone, laptop, mac-book, i-pad etc., imbracati ingrijit, cativa purtand tricouri cu maneci scurte, inscriptionate cu insemnul de neconfundat al partidului (un soi de vela neagra, fluturand prinsa de un catarg si sugerand litera „p“ pe un fundal portocaliu) si cu apeluri la lupta impotriva extremismului de dreapta dar si doi domni mai in varsta, cu parul alb, comentau si jubilau. Cei care au dat curs invitatiei, postata pe site-ul partidului www.piratenpartei.at, au putut sa soarba o bere impreuna cu liderii vienezi ai piratilor, participand in dupa-amiaza zilei de 13.05.2012 la o intalnire, numita „public viewing alegeri – NRW“. Slogan-ul piratilor din Düsseldorf despre „politica, care nu-i o meserie ci o activitate care i se cuvine fiecarui cetatean!“ prinde la alegatori, in general.

La Viena, Rodrigo mi-a explicat ca piratii pledeaza pentru atingerea unui tel programatic, pe termen lung, convingand oamenii ca politica merita si trebuie sa fie realizata printr-o participare cat mai directa. Aceasta recuzare a politicii („Politikverdrossenheit“, lb. germana), pentru unii poate chiar scarba fata de politica, poate fi combatuta doar prin mai multa implicare, e de parere Rodrigo Jorquera, 32 de ani, manager in domeniul IT, al carui tata a parasit statul Chile, pe vremea dictaturii lui Pinochet. Piratul are farmec si vorbeste convingator. Lupta dintre vechi si nou, dupa cum se spune la pirati, intre… „analog si virtual“, daca am inteles eu corect, intr-o lume a viitorului, fara ideologie, il preocupa pe interlocutorul meu. De la un alt pirat, intalnit in cafeneaua cu nume predestinat „Cuba Cafe Dani“, am aflat ca plecarea unei oarecare Anke Domscheit – Berg, un activist vizionar si bun cunoscator nu numai al internet-ului ci si al regulilor economiei de la partidul german al verzilor la cel a piratilor a contribuit la rezultatul remarcabil, obtinut in cel mai mare land german. Piratii austrieci privesc la succesele fratilor germani si sunt bine informati.

Rodrigo mi-a vorbit despre Romania, orasul Cluj care i-a placut cat si despre piratii romani, pe care-i cunoaste de la intalniri internationale si care se chinuie sa-si faca un partid, luptand cu o legislatie neprietenoasa. (vezi www.partidulpirat.ro)

In afara de Rodrigo, in prezidiul partidului piratilor se mai afla si Patryk Kopaczynski, 27 de ani, ai carui parinti sunt originari din Polonia, Stephan Raab, 57 de ani, provenind din Germania, Gertrude Hamader, 33 de ani, nascuta in Austria, etc.

Revista austriaca NEWS, nr. 19/ 12.05.2012, relateaza despre miliardarul canadian de origine austriaca, Frank Stronach, nascut in 1932, pe care-l prezinta in cover-story drept „piratul Austriei“. In trecat fie spus Stronach, cunoscut drept actionar si presedinte al Consiliului de supraveghere al concernului multinational „Magna“ se pregateste sa-si lanseze o miscare (partid) politic. Se vorbeste chiar si despre o eventuala cooperare cu Arnold Schwarzenegger, relateaza NEWS, concluzionand ca miliardarul „ar putea aborda politica, mai rapid decat piratii“.

Rezultatul bun al piratilor de la Düsseldorf, coroborat cu dezastrul electoral al partidului crestin-democrat CDU, al cancelarului Angela Merkel, care a pierdut 8,3%, face ca pe de o parte trendul piratilor sa se mentina ascendent in perspectiva alegerilor ce vor urma si pe de alta parte legenda, privind votul dat piratilor, drept sprijin indirect dat CDU-ului, pentru posibila aparitie a unei noi, asa-zise „mari coalitii dreapta – stanga“ sa nu se adevereasca. Nici la Kiel (Schleswig – Holstein) si nici in Düsseldorf nu s-a intamplat asa ceva.

Pretendentul la conducerea CDU-ului si astfel posibil urmas al Angelei Merkel la postul de cancelar federal, Norbert Röttgen, liderul crestin democratilor din NRW, si-a asumat infrangerea si si-a anuntat retragerea. A mai existat si un incident provocat de un asa-zis shit-storm (termenul indica o cascada de e-mail-uri, mai mult sau mai putin belicoase) abatut asupra celor 42 de candidati ai piratilor, care au fost acuzati de a fi ascuns un soi de lista – forum comun de discutii, in pregatirea campaniei electorale. O astfel de procedura contravine obligatiei de transparenta pe care toti piratii si-au asumat-o si a fost corespunzator taxata de ceilalti membri si simpatizanti ai partidului. Reactia unuia dintre cei alesi ca membri ai Landtag-ului, un oarecare Michele Marsching, 33 de ani, dezvoltator de soft, merita sa fie amintita: „(…) sa intru dezbracat in Landtag?“ (vezi relatarea semnata de Claudia Henzler si publicata pe 13.05.2012 www.sueddeutsche.de).

Dupa cum am mai scris, nu cred ca atat de mult trambitata transparenta ar trebui sa fie un comandament etic absolut in politica, doarece ar putea duce la disparitia nevoii de incredere si astfel, in primul rand asumarea raspunderii este ignorata, lasata la latitudinea folosirii unor mijloace tehnice, intr-un spatiu virtual, aparent liber si – intr-un final – se ajunge chiar la inutilitatea institutiei mandatului. Nu sunt nici de acord cu aprecierile radicale ale editorialistului cotidianului austriac „Die Presse“ din 01.05.2012, Karl Gaulhofer care concluziona ca nu mai e vorba despre un „liberalism social“, cum le place piratilor sa se autodefineasca ideologic, ci vorbim despre… „comunism“, atunci cand analizam ce-si doresc piratii! „Bere la liber pentru toata lumea. Sa fim onesti: colhoz si economie planificata“, scrie Gaulhofer, care continua: „Piratii-si doresc protectia statului, care-si controleaza cetatenii si ii obliga sa respecte anumite percepte valorice. (…) Libertatea le este un bun valoros, pentru care lupta cu curaj. Doar ca libertatea fara drept de proprietate (intelectuala, A.T.), le produce piratilor – in cel mai bun caz – doar o tresarire a umerilor.“ Daca cumva sustinatorii piratilor cunosc asta? se mai intreaba retoric autorul (www.diepresse.at).

Un passpartout pentru a-i intelege pe pirati si intentile lor politice nu exista in acest moment. Exista o abundenta neobisnuita de relatari de presa, chiar si un soi de biblie… despre piratii germani, ca sa folosim un termen mai putin academic. Ea poate fi downloadata la liber la adresa http://ebooks.contumax.de/nb si se datoreaza lui Henning Bartels, nascut la Berlin, unde lucreaza ca lector si autor. Bartels a scris destul de devreme, in 2009, aceasta carte de aprox. 300 de pagini, fara pretentii stiintifice, intitulata „Partidul piratilor. Aparitia, revendicarile si perspectivele unei miscari“, aparuta la editura Contumax din Berlin. La aceasi editura, in 2011, aparea volumul intitulat „Partidul piratilor Germania“ semnat de Tobias Neumann, sociolog si politolog, membru al partidului piratilor din 2009. Martin Häusler, nascut 1974, publicist, a publicat si el in 2011 o carte intitulata „Partidul piratilor. Libertatea ce ne-o dorim. Noi fete pentru politica“ la editura Scorpio din München. In decembrie 2011 aparea in editura Bloomsburry din Berlin deja a doua editie a volumului colectiv intitulat „Partidul piratilor. Totul e pregatit pentru abordare?“ sub ingrijirea Frederikei Schilbach, 31 de ani, lector de carte pentru literatura internationala la editura S. Fischer. Anna Lena Wilde, sub egida P.U.V., Pro Universitate a editurii stiintifice din Berlin, edita in 2011 volumul „Ahoe pirati! De ce abordeaza tinerii partidul piratilor?“

Mediatizarea piratilor depaseste orice asteptari. Saptamanalul german „Der Spiegel“, nr. 20/ 14.05.2012, sub titlul „Nu aveti maniere domnule Ponader?“, comenteaza obicieurile vestimentare bizare ale administratorului politic al partidului piratilor germani Johannes Ponader, 35 de ani. Invitat la talkshow-ul lui Günther Jauch, la postul de televiziune german ARD, piratul a venit imbracat lejer in blugi, sandale si fara ciorapi… Intrebat fiind daca piratii nu poarta pantofi, Ponader a declarat ca „in sandale si fara ciorapi, se simte, mai cu pirioarele pe pamant“. Intrebat de cate ori foloseste twitter-ul zilnic, Ponader a raspuns fara sa ezite: „300 – 400 de ori“! Doar la un candle-light-dinner nu va fi pe twitter, din respect pentru respectivul moment… a adaugat piratul.

Cunoscandu-i pe piratii austrieci, indraznesc sa afirm doar ca acestia „nu mai trebuie sa faca nimic anume“ si… vor ajunge sa fie probabil alesi in parlamentul federal din Viena in 2013. Daca se pozitioneaza prea insistent, isi pot altera nimbul eteric.

Cat despre soarta viitoare a piratilor germani, ea este, dupa parerea mea, asemanatoare. Derapajele nationaliste, petrecute din cauza capcanei libertatii absolute de opinie si a transparentei, despre care am relatat deja in 30.04.2012, i-au costat deja pe piratii germani cateva procente.  Bazinul electoral este, dupa aproape opt luni de activitate parlamentara, practic stabilizat. Piratii carmuiesc spre parlamentul federal german (Bundestag) unde vor acosta in toamna lui 2013, daca alegerile vor avea loc la termen. Cotidianul englez The Guardian, cu titlul sugestiv din 11.04.2012 intitulat „The Pirate party rises as German politics is all at sea“ descria, sub semnatura Ulrikei Guérot, contextul aparitiei piratilor, dupa cum urmeaza: „Votul german de protest a gasit o supapa pentru ceea ce este cunoscut de ceva timp drept Politikverdrossenheit (recuzarea politicii): un sentiment de a fi satul de politica, pentru ca politiceni sunt in principal corupti si ca programele politice sunt facute de minoritati ca sa serveacsa intereselor minoritatilor.“ „Politics, as it is, is no good for us!“ ar putea fi credo-ul piratilor, conform The Guardian.

Asemanarile cu situatia din Romania nu sunt intamplatoare! Pauperizarea accentuata a populatiei europene in ansamblu, erodeaza masiv increderea in partidele consacrate si politicienii lor. Se cauta alternative! Piratii vremurilor noastre cuceresc lumea (pana in prezent au ancorat in 39 de tari) si se apuca de politica. Germania este doar inceputul!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului?

 Alex Todericiu

preluat din Contributors

Taguri: , , ,

Articole asemanatoare

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.