mariusghilezan.ro

Europa Nostra, o asociaţie paneuropeană de lobby pentru conservarea patrimoniului de pe continent, a citit ieri la Atena, într-o conferinţă de presă organizată la Biroul local al Parlamentului European, lista finală a siturilor şi monumentelor selectate pentru Programul de advocacy şi salvare „7 Most Endangered” (“Cele mai importante 7 situri aflate în pericol”). Printre obiective care au întradevăr nevoie de ajutor pentru restaurare, precum Amfiteatrul roman din Durrës (Albania), fortificaţiile Vauban din Briançon (Franţa), Mănăstirea Manuelinelor din Setúbal (Portugalia), aflate într-o adevărată stare de degradare, cineva a introdus şi Roşia Montană. Opa!

Cine este trişorul sau trişoare care induce în e(o)roare meteorologii de la Institutul de predicţie a taifunelor? Chiar şi dintr-un pahar de apă? Păi, necuratul umblă cu şobolanul. În loc să arate board-ului de propagandişti ai siturilor moarte, bată-i sufletul de îngrijitori, Proiectul de la Roşia Montană al RMGC, care are în inima sa, nu numai în minte, un buget de 70 de milioane USD pentru patrimoniu, omul sau oama cu şobolanul arată cioara vopsită, zicând că e papagal. 

Astăzi la ora 10,30, la Ceainăria Cărtureşti Verona, sigur că Omul Negru nu va fi găsit printre organizatorii conferinţei de presă: Asociaţia Pro Patrimonio, Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie), Ordinul Arhitecţilor din România, ICOMOS România, Asociaţia Alburnus Maior şi Parohia Unitariană din Roşia Montană când vor anunţa şarlatania.

Cică duminică se va etala cu fast şi pompă lista scurtă a celor 7. Sigur că până atunci, naivii de la Europa Nostra vor fi informaţi că Roşia Montană nu e în pericol, precum altele, pentru că are deja un buget alocat de 70 de milioane de $.

În timp ce Sarmisegetusa Regia e în stare avansată de degradare şi niciun buget nu se întrevede în viitorul apropiat, ibovnicele domnului Patrimoniu umblă cu Omul Negru. Oamenii trebuie să cunoască îndeletncirile neprincipiale ale duduilor salvatoare de muşte.

Cultură a fost întotdeauna văduvita de fonduri, pentru că bugetul României nu are niciodată bani suficienţi pentru tot.

În starea actuală a patrimoniului cultural din România, în care situri importante se distrug încet, dar sigur, 70 de milioane de dolari este o sumă uriaşă.