Medi și puiul de lăstun

Medi, cu ochiul sticlos şi clonţul ei mare cât veacul, trăncăneşte despre moarte şi viaţă puiul de lăstun aşteaptă lămurirea.

Ultimul jucător al Ripensiei a plecat puţin

Gheorghe Glisici, extrema stânga a juniorilor Ripensiei Timişoara, a plecat să reîntregească echipa celestă. A fost ultimul supravieţuitor al epocii când cluburile româneşti jucau de la egal la egal cu marile formaţii europene.

Italia sub zodia celor “5 stele”

Mişcarea “5 stele,” ultranaţionalistă, înfiinţată în anul 2009 de comediantul italian Beppe Grillo,  a obţinut ieri, conform Exit-Poll-urilor, 29% din sufragiile alegătorilor din cizmă.

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

Dr Răzvan Constantinescu: “Nu poţi să fii vânzător de hrană pentru pisici şi apoi să ajungi ministru al sănătăţii”

Reforma sistemului sanitar e o vorbă goală. În spitalele româneşti se moare pe capete. Recent un cunoscut intelectual a stat la Urgenţe două ore cu febră de 40 grade şi nimeni nu l-a băgat în seamă. L-a salvat sistemul privat. Dar el pentru ce plăteşte?

Pe Contributors, un medic din Iaşi cere lucruri de bun simţ.

Răzvan Constantinescu pune degetul pe rană:

1. Alocarea pentru sănătate a unui procent din PIB măcar cât minimul european de 6%.
2. Transparenţă în colectarea şi gestionarea fondurilor CNAS şi auditarea acesteia.
3. Aplicarea standardelor europene pentru achiziţiile publice în domeniul sanitar, stabilirea standardelor de cost şi a preţurilor manoperelor medicale, precum şi a pachetului de bază de servicii medicale.
4. Reformarea medicinei primare înaintea celei spitaliceşti.
5. Deblocarea posturilor din sistemul sanitar şi eliminarea statutului de bugetar pentru angajaţii din sănătate.

Răzvan Constantinescu: “Pentru mine, a fi medic sau profesor incumbă o responsabilitate față de societate. Dacă nu înțeleg mai mulți acest lucru, vom disparea ca nație. Suntem datori față de cei de lângă noi să le aducem o rază de lumină.”

Dacă-l întrebi care-i este motto-ul, răspunde: „Sunt un om liber!“ Eu i-aş sugera „fair and square“. I se potriveşte perfect pentru modul lui onest şi direct în care abordează atât aspectele amicale de discuţie, cât şi temele cu caracter profesional.

Răzvan Constantinescu îşi datorează brand-ul realismului, perseverenţei şi dinamismului care îl caracterizează şi care te fac să crezi că pentru el nimic nu este imposibil. Eu am descoperit o minte limpede şi un acut simţ al ridicolului, cu care puţini se mai pot lăuda, un om serios cu ce-i serios, curios faţă de tot ce-i nou şi dă sens vieţii, dar care nu-şi pierde niciodată umorul; interviul este intesat cu expresii atipice, aşa cum îi e stilul. Acum ţese un vis: reînfiinţarea Institutului de Gastroenterologie si Hepatologie.

Ce ştiinţe ar trebui să cunoască un medic pentru a fi un medic excelent, ce ar trebui să îmbine cu medicina?

O să te surprind! În primul rând matematica. Pentru că lucrăm din ce în ce mai mult cu algoritmi (de diagnostic, de tratament), dar mai ales pentru că logica, de care un medic practician are nevoie în raţionamentele care de cele mai multe ori „curg“ concomitent cu examinarea pacientului, este parte integrantă a matematicii; de rapiditatea unei decizii logice depind uneori şansele pacientului. Aş adăuga şi psihologia pentru că este foarte importantă stabilirea unei comuniuni empatice cu cel pe care-l tratezi. Şi, mai în glumă, mai în serios, noţiunile de drept au devenit din ce în ce mai necesare medicilor din zilele noastre, cu atât mai mult în România – cazul meu este relevant în acest sens.

De ce crezi că sistemul medical românesc se prăbuşeşte în prezent?

Din aceleasi motive pentru care se prăbuşesc toate domeniile: decizii greşite. Adică tot politica! Este evident că pentru deteriorarea gravă a situaţiei în toate domeniile, în special cele strategice (învăţământ, sănătate, economie), este responsabilă clasa politică. Adică de fapt şi noi toţi, cei care nu ne implicăm, nu mergem la vot sau votăm iresponsabil. Când în poziţii decizionale ajung oameni care n-au realizat nimic înainte de a intra în politică e clar ca rezultatul nu poate fi decât catastrofal. Uite, de exemplu, Attila Cseke a vândut hrană pentru pisici înainte de a fi ministru al sănătăţii; alţi miniştri şi-au făcut liceul la vârsta la care ar fi trebuit să termine facultatea… Or fi fost ăştia genii ascunse descoperite de Emil Boc prin cotloanele anonimatului într-un moment de clarviziune astrală? Sunt ei cei mai buni dintre noi? Mulţi dintre demnitari nu ştiu să vorbească corect româneşte, fac dezacorduri grave, ce te poţi aştepta de la asemenea frunţi înguste? Mai putem vorbi de strategie, de viziune, de programe, de reformă?

(continuare: ceascadecultura.ro)

Taguri: , ,

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.