OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Bădiţă anunţă falimentul #rezist

Florin Bădiţă, promotorul cauzei #corupţiaucide, anunţă pe pagina sa de facebook  că e falit. Taman din Budapesta. Spuen fanilor că are nevoie de 4000 de Euro, pentru a-şi achita datoriile. Bădiţă nu e ca alţii asemenea lui. Cu job şi citeşte

rippled jeans

Poţi ieşi la vânătoare de lei în ripped jeans?

  Blugii rupţi nu sunt pentru oricând şi oricine. E un timp de purtat şi unul de agăţat. Vremea când babele luau pantalonii rupţi şi îi coseau a trecut. Îmi amintesc că într-o carte, de acum jumătate de deceniu, Michel citeşte

poker

Un joc dur ca viaţa, frumos ca viaţa, pe care n-ar strica să-l știm cu toţi

    La fel cum piloții de avioane de linie se antrenează mai întâi zeci şi sute de ore pe simulatoare de zbor înainte de-a transporta sute de oameni cu 800 de kilometri pe oră, și noi cei care trebuie citeşte

miciuri 2

Poema muncii

Sfârâie micii în jar proletar ard hălcile în furci de grătar fum de mahorcă mesenii cinstesc halbe la metru berarii servesc.   iar defilează izmele de miciuri Nicio paradă, doar răstigniri prin beciuri.   Dincolo de geam, dublurile privesc cu citeşte

floriile

Intrarea lui Iisus în Ierusalim

Astăzi e ziua în care Iisus intră în Ierusalim călare pe un asin. Îl înviase pe Lazăr, mulţimea îl însoţea. Cei mulţi strigau: “Osana!” În limba ebraică însemna “salvează-ne.” Oamenii l-au văzut în timp ce dărâmă tarabele negustorilor şi cum citeşte

Lugojul – o probă a ideii că inteligenţa se moşteneşte

iron_bridge_lugoj_romania

Prin reportajul din noua emisiune “Aventura urbană” de pe TVR, Cătălina Filip Coapşi a reuşit să pună şarful obiectivului asupra oamenilor unui burg cosmopolit, pe care, din fericire, noua autostradă Răchita – Timişoara, îl va scoate din circuitul rutier şi-l va aşeza duhovnic patriarhal într-o crofnă a tradiţiei, departe de potca turbodieselelor şi mai aproape de pastelul sonor al corului lui Tiberiu Brădiceanu şi al memoriei lui Bela Lugosi, nedrept poziţionat de potpuriul wikipedia drept: “famous american-hungarian actor”.

Lugojul, pe drept numit capitala culturală a Banatului, nu ar trăi fără sistolele dependente de viaţa ultras a Henrietei Szabo, fără povestirile lui Cristian Ghinea (omul care scrie mai mult decât respiră), fără biblionetul Adrianei Weimer şi nelipsitului ei aparat de filmare, fără reflexelogia epistemiologică a agentului de influenţă Radu Paraschivescu, fără delicateţea intelectuală a profesoarei Simona Avram, fără spiritul nervosa a Ellei Iakab, fără esthablishmentul promonarhic creat de Dan Haica la  English Pub, unde scriitori de renume poposesc adesea pentru lansări de carte sau întâlniri cu cititorii. Am mai scris despre Prinţesele mele lugojence.

marius pom violetM-am întrebat de multe ori de unde provine numele de Lugoj. Vasile Maniu susţine că ar deriva de la latinescul lucus (pădurice de baltă). În perioada cronicarului maghiar Anonymus  se vorbea despre existenţa unei cetăţi. Unii istorici şi lingvişti arată că ar proveni din slavonescul lug sau luh (luncă, pădure de mlaştină). Deci lug, prin adăugarea sufixului -os ne conduce la realizarea toponimică Lugos, care a suferit transformări în epoca contemporană, ajungând la Lugoj. După opinia recentă a lui Simion Dănilă, numele topic (pronunţat local Logoj) ar proveni de la logoj, pluralul lui logoz, dublet bănăţean pentru rogoz (nume de plantă erbacee, care creşte prin mlaştini şi locuri umede, folosită la împletitul rogojinilor şi uneori la acoperirea caselor de la ţară). Publicistul Cristian Ghinea de care mă leagă o amiciţie mai veche, mucalit cum îl ştiu, spune că vine de la Logos (lat. cuvânt). Anglofonii zic că lugos este întruchiparea dumnezeirii din pantenoanele antice. Oricum ar fi, Lugojul face parte din sufletul meu.

Deasupra de oamenii frumoşi ai locului stau clădirile, armonios proiectate în cadranul emisiunii. Casa Dan, Muschong sau Nepbank, Casa Ternovits, Palatul Justiţiei, Casa Verteş, casa Klein, Teatrul Municipal, Palatul Institutului de Credit, Şcoala de fete „Notre Dame”, palatul Greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare”, Palatul Bejan sunt doar câteva mărturii istorice ale măreţiei imperiale a unui oraş crăiesc. Lăcaşele de cult ale diferitelor confesiuni formează o cruce perfectă, considerată de Patricia Ghemeş a fi sursa protecţiei energetice şi a energiei pozitive care ocroteşte Lugojul.

În Lugoj învaţă şi creşte mare Simina, nepoţica adorată de tatăl meu.

Eclectismul locului este o prozodie vizuală a multiculturalismului bănăţean, acolo unde am învăţat de mic înţelesurile trainice a vorbei maghiare : “oki nyelve tutti annyi ember vagy”. Lugojul este un oraş inteligent. La fel ca profesorul Sarafoleanu, cred că inteligenţa se moşteneşte. De pe malurile Begheiului, din adormirea iniţiatică a sălcilor plângătoare şi din casele aşezate la milimetru echer şi compas, au plecat să încânte, să dirijeze, să judece şi să distreze lumea Traian Grozăvescu, Coriolan Brădiceanu, scorpionii satirici Ioan Şepeţian şi Victor Bârlea, Béla Lugosi, Paul Dan, lugojeanul care i-a învăţat pe japonezi arta pianului, Ladislau Darida, solist al Orchestrei Simfonice din Toronto, episcopul romano-catolic Traian Valeriu Frenţiu, ucis de bestiile comuniste la Sighet, chiar şi partriarhul Daniel şi controversatul Iosif Constantin Drăgan.

Nu-i român ca bănăţeanul,

Bănăţean ca lugojanul,

Lugojan ca Brediceanu.

De pe Câmpia libertăţii, Eftimie Murgu a pornit mişcarea paşoptistă. Fără banii lugojenilor Traian Vuia nu ar fi putut ridica prima pasăre metalică spre cer. Fără sprijinul financiar al lugojanului Cornel Petrasievici, prietenul de-o viaţă a lui Corneliu Coposu, mulţi tineri nu şi-ar fi putut face şcolile în străinătate (Deloc o ciudăţenie a locului, primarul PSD al oraşului s-a ocupat mulţi ani de fundaţia renumitului medic, plecat la Domnul departe în SUA), fără banii bisericii ortodoxe din localitatea bănăţeană Ion Vidu nu şi-ar fi desăvârşit cariera. Cu asemenea pastori spirituali, future in the past îşi are nu numai sens gramatical, ci şi busolă spre devenire. Pentru a fi inteligent trebuie să creşti într-o matcă spirituală, să ai părinţi educaţi, profesori dedicaţi, o linişte patriarhală, un teritoriul multicultural şi un ţinut de poveste. Lugojul îndeplineşte toate cerinţele pentru a putea fi burgul inteligenţei româneşti de mâine. Port o pioasă amintire lui Constantin Buiciuc şi lui Ioan Ardelean, scriitori care mi-au apreciat şi publicat crâmpeie din opera mea.

Promit că prima tabără de creative writing o voi face la Lugoj. Sper să mă pot ţine de promisiune.

 

 

 

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , ,

Commentarii (3)

  1. Feb 8, 2015

    waldi lovaszi

    Numele real al lui Bela Lugosi era Béla Ferenc Dezső Blaskó,asa ca descrierea lui din wikipedia nu este deloc gresita.Poate ar mai trebui sa mentionam ca individul a plecat din Lugoj inca din tinerete……deci legaturile lui cu ROMANIA erau NULE

  2. Feb 15, 2015

    Adrian Frantz

    Bela Lugosi a fost maghiar. Lugojul pana astazi are o mandra comunitate de unguri, ai carei exponenti au fost in decursul veacurilor oameni de vaza in societatea maghiara, unii reusind chiar faima internationala.
    Lugosi a fost lugojan, iar dupa cum personal chiar fiul sau mi-a confesat, nu vorbea romaneste, nu o avut nevoie. Cel mai probabil Bela a dispretuit Statul Roman. Sa fim realisti, exilul in SUA a insemnat totodata pierderea suveranitatii maghiare in Banatul natal, in favorea unei tari rivale, cunoscut fiind interesele actorului pentru politica vremii.

    • Feb 17, 2015

      Marius Ghilezan

      Ne place sau nu, Mathias Corvin e tot Matei Corvin.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.