mariusghilezan.ro

Privind competiţia din Organizaţia de femei a  PD-L şi citind postarea Roxanei Iordache (dacă scria un bărbat putea fi acuzat de misoginism cras), mi-am adus aminte de frumoasele femei ale Casei Regale Române: Regina Elisabeta (Carmen Sylva), Regina Maria, Regina Mamă Elena, Principesa Ileana, Ana de Bourbon Parma, Principesa Margareta, dar şi de Zizi Lambrino şi Elena Lupescu, metresele regelui Play-boy, aşa cum a fost poreclit Carol al ll-lea.

Regina Elisabeta, soţia lui Carol l, a fost patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare. Poate rămâne în istoria caselor regale europene ca prima Regină care a făcut bani din propria imagine pentru ţara ei. Îngrijea peste 17.000 de bolnavi anual. Ca autoarea a semnat cu pseudonimul Carmen Sylva. A susţinut tinerii artişti şi a sprijinit cariera unora ca George Enescu, Elena Văcărescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu.

Marie Alexandra, Principesă de Edinburg, fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg şi Gotha, cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria, s-a logodit cu Ferdinand la doar 16 ani. În ciuda voinţei tatălui său, a luat calea unei ţări îndepărtate. A iubit arta, cultura şi filosofia.  A fost principalul sfetnic al regelui Ferdinand la intrarea în primul război mondial alături de Antantă.  Missy, cum i se zicea la acea vreme, a fost de o frumuseţe copleşitoare. Mergea pe front, avea grijă de răniţi. În timpul liber picta. Rămâne celebră în istorie tenacitatea sa de a îmblânzi Tigrul Franţei. În 1922, a fost încoronată la Alba-Iulia. Apoi şi-a demonstrat  calităţile diplomatice. În SUA a fost primită ca un şef de stat, figura sa luminoasă apărând pe prima pagină a ziarelor americane. La înmormântarea ei au participat sute de mii de români.

Principesa Ileana a rămas în istorie cu numele de Maica Alexandra. Ea a fost fiica reginei Maria. A stat multă vreme la Bran, castel primit cadou de mama sa. Pasionată de yachting şi de călătorii, a trebuit să plece şi ea în exil după venirea comuniştilor. În îndepărtatul  Buenos Aires a înfiinţat un  cămin pentru refugiaţii politici români. S-a întors în ţară imediat după 1990 pentru a ajuta la reconstrucţia ţării, devastată de comunişti. Autorităţile feseniste ale vremurilor nu au băgat-o în seamă pe cea care se înrudea cu toate casele regale mari ale Europei. Cei şase copiii ai săi fac parte din marea familie regală a Austriei.

A fondat mănăstirea “Schimbarea la Față” din Ellwood City din Pennsylvania, SUA, unde și este înmormântată.

Ana de Bourbon-Parma l-a urmat pe Regele Mihai în exil. Viaţa ei se confundă cu cea a Regelui. După revoluţie s-a implicat în multe proiecte de ajutorare a României, împreună cu Fiica sa Principesa Margareta.

Ea provine direct din ramura victoriană a dinastiei britanice, se înrudeşte cu Regina Sofia a Spaniei, cu familiile domnitoare scandinave, este rudă de sânge cu ţaraveicii ucişi de bolşevici, cu Regele exilat al Greciei, cu urmaşul lui Baudouin, peste regatul Belgiei, fiind verişoară cu Marea Ducesă de Luxemburg.

Câţi dintre români ştiu că regina Ana picta oameni cu feţele întoarse, că a iubit România mai mult decât alţi români, fără să o vadă vreodată în realitate, că şi-a educat cei cinci copiii într-o manieră regală, deşi trebuia să muncească, alături de soţul ei, pentru a supravieţui? Câţi cunosc interveniile făcute pe timpul lui Ceauşescu pe lângă verişoara sa, regina Danemarcei, pentru a le oferi dreptul la azil politic românilor fugiţi?

În istoria Casei Regale române au existat şi două femei, Zizi Lambrino şi Elena Lupescu, metresele Regelui Carol al ll-lea. Dacă prima a primit bani pentru a nu mai avea nicio pretenţie, atât din partea ei, cât şi a urmaşilor săi, Elena Lupescu s-a întors din  exil şi a participat activ la viaţa socială. Casa în care se întâlnesc metresele preşedintelui de azi, în chip de conducătoare ale Partidului democrat- Liberal, era a Elenei Lupescu. Diferenţa dintre ea şi celelalte Elene se poate măsura prin câteva zeci de biblioteci.