mariusghilezan.ro

foto 2 —>

E vorba de mine de aur. Cu acelaşi origini canadiene, una produce bani, iar alta e în pagubă. Destinul le-a hărăzit să se mărite la mari distanţe. Una în România (foto 1), alta în Noua Zeelandă (foto 2). Dacă pe prima a ajutat-o Dumnezeu să se aşeze într-o comunitate cu o zestre de opt ori mai mare, pe cea de-a a doua, tot Atotputernicul i-a dat norocul unui soţ bun, harnic şi deştept.

Dar de ce Roşia din Apuseni e săracă şi Martha e bogată?

Ambele au plecat la drum din îndepărtata Canadă. La fel de frumoase, şpilcuite şi cu o serioasă pregătire profesională. Sunt dintr-o familie nobilă a lumii, au avut aceiaşi educaţie, dar nu le-a dat Dumnezeu  la cununie şi nuntaşi pe măsură. Dacă pe prima era să o prăduie ţiganii încă de la Aeroport, a doua a fost primită ca o Binefăcătoare.

Cea din România a fost înconjurată cu neîncredere, iar dincolo, sora sa, cu braţele deschise. Ambele, la fel de deştepte şi devreme acasă, nu s-au putut exprima profesional la fel.

Prima aşteaptă de 12 ani să-şi înceapă treaba, pe când cea de a doua aduce prosperitate regiunii.

Deşi prima ştie mai multă carte, având înzestrări tehnologice mai rafinate, este târătă prin tribunale, hărţuită de bondarii verzi, şi nu poate să arate ce ştie. Pentru că în ţara de adopţie, lumea crede în moroi, vrăji, minciuni şi-n baliverne. La Antipozi, localnicii au gonit invadatorii verzi, rupţi în genunchi şi s-au pus să scoată comoara din adâncuri. În jurul casei celei dintâi urlă foamea, iar cea de-a doua e respectată ca o ducesă.

Dacă Roşia e roşie de la apa infestată, în Waihi turiştii pot bea apă din iazul de decantare şi noi colonii de păsări s-au aşezat pe malurile înverzite.

Dacă sora din Noua Zeelandă lasă 15 grame de cianură pe metrul cub de ape reziduale, cea de la Roşia are un proiect care deşartă sub 10 grame şi tot nu e bună.

Într-una ecologiştii au fost alungaţi cu pietre de către localnici, în alta curge apa roşie, fiind flancată de halde de peturi şi pungi. Pe una a miruit-o autoritatea de stat, pe alta a văduvit-o şi tot strigă la ea.

Una scoate 70 de tone şi alta are tehnologie mai avansată şi ar putea produce peste 300 de tone de aur.

Într-una comunitatea este bogată, în alta săracă. Din fotografiile de mai sus, se vede clar care e diferenţa. Pe prima o vezi ca pe o lună cheală, în zumzăit de bondari şi făcută la buzunar, în cealaltă admiri poienile şi trilurile păsărilor. Ca turist. Ca băştinaş ai după ce bea apă. Localnicii din Roşia Montană sunt zăpăciţi de cap cu prostii numite salvări. Hai să fim serioşi. Întotdeauna i-am alungat pe străini dar ne lăudăm cu ospitalitatea noastră de gumă.

Hai Mă Lache, de la oengeu, fă-te că bagi ochii şi-ti cutremuri mintea, nu-ţi băga organul de luptă în guri cariate. Lasă-te de sportul ăsta verde şi cântă la altă masă!