Medi și puiul de lăstun

Medi, cu ochiul sticlos şi clonţul ei mare cât veacul, trăncăneşte despre moarte şi viaţă puiul de lăstun aşteaptă lămurirea.

Ultimul jucător al Ripensiei a plecat puţin

Gheorghe Glisici, extrema stânga a juniorilor Ripensiei Timişoara, a plecat să reîntregească echipa celestă. A fost ultimul supravieţuitor al epocii când cluburile româneşti jucau de la egal la egal cu marile formaţii europene.

Italia sub zodia celor “5 stele”

Mişcarea “5 stele,” ultranaţionalistă, înfiinţată în anul 2009 de comediantul italian Beppe Grillo,  a obţinut ieri, conform Exit-Poll-urilor, 29% din sufragiile alegătorilor din cizmă.

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

De ce ecologiştii români nu văd bârna din ochii vecinilor? Azi mina de lignit Csincse

Cam aceeaşi distanţă desparte Roşia Montană de graniţa Ungariei, ca şi Csincse de cea românească. Ambele localităţi sunt miniere. Şi mai mult deţin vestigii istorice. Una este de lignit, alta de aur şi argint. Ungaria construieşte un Combinatul energetic pentru a nu mai fi dependentă de alte state, dar şi o centrală nucleară, despre care vom vorbi separat.
 

Mina Roşia Montană a ajuns celebră mai ales datorită acţiunilor concentrate ale grupurilor ecologiste din Ungaria şi România. Cea din Ungaria nu “se bucură” de un asemenea privilegiu.

În Europa, accidente de tipul Baia Mare şi Kolontár (Ungaria), prin revărsarea rezidurilor toxice în apele râuirilor, nu mai sunt posibile. Comsia europeană a înăsprit condiţiile de protecţie a mediului. Prin Directiva 2006/21/EC privind managementul deşeurilor din industria extractivă, se solicită statelor membre “să se asigure că operatorii din industria extractivă iau toate măsurile necesare pentru a preveni sau reduce pe cât posibil orice efecte negative, existente sau potenţiale, asupra mediului sau sănătăţii umane, care pot apare ca rezultat al administrării deşeurilor din industriile extractive.” Aceasta se pare că nu a diminuat acţiunile de protest ale activiştilor ecologişti.

Recent, biroul ministrului român al mediului, Laszlo Borbely, a fost “ocupat,” tinp de câteva ore, de reprezentanţii GreenPeace, în majoritate maghiari. Hâtru, cum îl ştim, udemeristul i-a întrebat pe cei care se legau de calorifer cu lanţuri dacă nu vor să servească înainte un ceai sau o cafea.
RMGC a depus demult la ministerul de resort un dosar de mii de pagini privind cererea avizului de mediu care respectă întocmai Directiva europeană. “Nu trebuie sa ne deplasăm in Munţii Metaliferi din Transilvania pentru a căuta o investiţie minieră distrugătoare de mediu care pentru un profit de scurtă durată schimbă soarta mai multor comunitati intregi si pereclitează sănătatea a mii de romani. Este destul sa porneşti pe M3 spre Polgar apoi să coteşti de la Miskolc spre Csincse ce se află la 35 de kilometri” scrie publicaţia Klimabarat.hu, în articolul intitulat: “Kis magyar Verespatak – Csincse” (Mica Roşie Montană – Csincse)
Nimeni din mişcarea ecologistă nu vorbeşte despre următoarele probleme, diferite de cele reale de la Roşia Montană:

1. ARTEFACTELE SCITICE VOR FI DISTRUSE. Dacă despre vestigiile romane de la Roşia Montană se vorbeşte şi din satelit, nu acelaşi lucru despre celebrele artefacte scitice, cerbul de aur urmărit sau atacat şi căzând în genunchi. Aici s-a desfăşurat cea mai mare bătălie pe câmpie, după cea de la Mohacs din 1526. (Atunci a căzut regatul ungar, iar Transilvania a devenit un principat autonom, aflat sub suzeranitate otomană, având un regim politic similar cu cel din Ţara Românescă şi din Moldova. Acest statut a permis consolidarea relaţiilor economice şi politice între Ţările Române, care de asemenea erau favorizate de unitatea lingvistică şi a spaţiului geografic datorită tradiţiei şi moştenirii istorice comune.) Compania română-canadiană Roşia Montană Gold Corporation s-a angajat să aloce suma de 70 de milioane de dolari pentru lucrări de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic de la Roşia Montană, ca urmare a eliberării Certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic. Suma care va fi alocată de companie reprezinta practic dublul bugetului iniţial anunţat de RMGC până acum pentru patrimoniul de la Roşia Montană. Cam de zece ori cât alocă anual statul român pentru conservarea patrimoniului cultural.

continuare pe www.evz.ro

Taguri: , , , , , , , , , ,

Articole asemanatoare

Commentarii (7)

  1. Feb 16, 2012

    Radu

    Ce a fost la ei in tara nu a fost de interes, uite ca sunt interesat ichipurile de ce se intampla la noi. Tocmai ca la noi patrimoniul nu ar fi distrus cum s-a intamplat la ei…dar eu zic ca asta e un pretext pentru ei, nici nu ii intereseaza cu adevarat de patrimoniu, ii doare de aur

    • Feb 17, 2012

      Anda

      Da, Radu, clar ii doare de aur, pentru ca in timpul Imperiului Austro-Ungar, au tot luat aur de la RM. Cred ca si acum mai viseaza la el. Dar patrimoniul de la RM tocmai ca va fi protejat, restaurat si conservarea prin investitia rmgc.

  2. Feb 16, 2012

    Calin

    Eh acum, se pare ca ecologistii si de la noi din tara si din Ungaria se preocupa doar sa impiedice proiectul de la Rosia Montana, chiar daca va fi una dintre cele mai sigure exploatari din lume, daca nu cea mai sigura. E clar ca la mijloc sunt interesele unora de a pastra aurul ala sub pamant, altfel s-ar fi “sesizat” si pentru alte proiecte.

    • Feb 17, 2012

      Oprea Marius

      Caline, eu zic ca daca tinem aurul sub pamant, nu ne foloseste la nimic. Daca-l exploatam,avem si beneficii materiale, dar am ajuns si cei mai mari producatori de aur de pe continent. Si asta chiar ar da bine imaginii Romaniei!

  3. Feb 16, 2012

    Sun

    Ecologistii de acolo ar trebui sa-si vada de mina lor nu sa protesteze cu privire la proiectele noastre care nu ii afecteaza si care noua ne aduc avantaje

  4. Feb 16, 2012

    Ana

    Si-au gasit sa se preocupe vecinii nostri de proiectul Rosia Montana in loc sa isi vada de ograda lor! Acuma toti ecologistii isi dau cu parerea legat de patrimoniu dar tare sunt curioasa daca nu cumva ii deranjeaza ce se intampla cu aurul si de patrimoniu defapt sa nu le pese

  5. Feb 16, 2012

    Tudor

    @Calin intelegeam daca astia din romania erau strict interesati de rosia montana si nu se uitau la baia mare, ce defapte se si intampla ,dar cei din ungaria ar face bine sa isi faca de propria ograda. Eu zic ca asta e un semn ca cineva de acolo vrea neaparat sa exploateze rosia montana daca o sa ajunga teritoriul la Ungaria vreodata

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.