mariusghilezan.ro

Cam aceeaşi distanţă desparte Roşia Montană de graniţa Ungariei, ca şi Csincse de cea românească. Ambele localităţi sunt miniere. Şi mai mult deţin vestigii istorice. Una este de lignit, alta de aur şi argint. Ungaria construieşte un Combinatul energetic pentru a nu mai fi dependentă de alte state, dar şi o centrală nucleară, despre care vom vorbi separat.

Mina Roşia Montană a ajuns celebră mai ales datorită acţiunilor concentrate ale grupurilor ecologiste din Ungaria şi România. Cea din Ungaria nu “se bucură” de un asemenea privilegiu.

În Europa, accidente de tipul Baia Mare şi Kolontár (Ungaria), prin revărsarea rezidurilor toxice în apele râuirilor, nu mai sunt posibile. Comsia europeană a înăsprit condiţiile de protecţie a mediului. Prin Directiva 2006/21/EC privind managementul deşeurilor din industria extractivă, se solicită statelor membre “să se asigure că operatorii din industria extractivă iau toate măsurile necesare pentru a preveni sau reduce pe cât posibil orice efecte negative, existente sau potenţiale, asupra mediului sau sănătăţii umane, care pot apare ca rezultat al administrării deşeurilor din industriile extractive.” Aceasta se pare că nu a diminuat acţiunile de protest ale activiştilor ecologişti.

Recent, biroul ministrului român al mediului, Laszlo Borbely, a fost “ocupat,” tinp de câteva ore, de reprezentanţii GreenPeace, în majoritate maghiari. Hâtru, cum îl ştim, udemeristul i-a întrebat pe cei care se legau de calorifer cu lanţuri dacă nu vor să servească înainte un ceai sau o cafea.
RMGC a depus demult la ministerul de resort un dosar de mii de pagini privind cererea avizului de mediu care respectă întocmai Directiva europeană. “Nu trebuie sa ne deplasăm in Munţii Metaliferi din Transilvania pentru a căuta o investiţie minieră distrugătoare de mediu care pentru un profit de scurtă durată schimbă soarta mai multor comunitati intregi si pereclitează sănătatea a mii de romani. Este destul sa porneşti pe M3 spre Polgar apoi să coteşti de la Miskolc spre Csincse ce se află la 35 de kilometri” scrie publicaţia Klimabarat.hu, în articolul intitulat: “Kis magyar Verespatak – Csincse” (Mica Roşie Montană – Csincse)
Nimeni din mişcarea ecologistă nu vorbeşte despre următoarele probleme, diferite de cele reale de la Roşia Montană:

1. ARTEFACTELE SCITICE VOR FI DISTRUSE. Dacă despre vestigiile romane de la Roşia Montană se vorbeşte şi din satelit, nu acelaşi lucru despre celebrele artefacte scitice, cerbul de aur urmărit sau atacat şi căzând în genunchi. Aici s-a desfăşurat cea mai mare bătălie pe câmpie, după cea de la Mohacs din 1526. (Atunci a căzut regatul ungar, iar Transilvania a devenit un principat autonom, aflat sub suzeranitate otomană, având un regim politic similar cu cel din Ţara Românescă şi din Moldova. Acest statut a permis consolidarea relaţiilor economice şi politice între Ţările Române, care de asemenea erau favorizate de unitatea lingvistică şi a spaţiului geografic datorită tradiţiei şi moştenirii istorice comune.) Compania română-canadiană Roşia Montană Gold Corporation s-a angajat să aloce suma de 70 de milioane de dolari pentru lucrări de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic de la Roşia Montană, ca urmare a eliberării Certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic. Suma care va fi alocată de companie reprezinta practic dublul bugetului iniţial anunţat de RMGC până acum pentru patrimoniul de la Roşia Montană. Cam de zece ori cât alocă anual statul român pentru conservarea patrimoniului cultural.

continuare pe www.evz.ro