Marius Ghilezan

Prea Fericitul Daniel a uitat să-l invite la slujba de la Patriarhie pe regele Mihai de onomastica Sa. “Un personaj, de-a dreptul dizgraţios”, aşa i-am scris prin sms unui prieten de-al Patriarhului. În replică, mi-a spus că cel care îşi serbează ziua invită. Da, dar doar unul a fost Uns cu Mirul Sfânt de Patriarhul ţării.

Că Daniel nu are har, că nu este întregitor întru credinţă, că plăteşte tribut anilor de studii în străinătate când alţii erau prigoniţi, că are nevoie de bani pentru Mall-ul de credinţă, cum atât de plastic a poreclit Dan Petre Catedrala Mântuirii Neamului, toate sunt cunoscute. Dar să promiţi că-L inviţi pe Majestatea Sa şi să nu te ţii de cuvânt arată cât de deplorabil şi de dezgustător este personajul.

Pe Daniel l-am scos din lista personajelor bănăţene de prestigiu. Îl doare în cot pe ultimul faraon în viaţă. El vrea pietre şi piedestal pentru nemurire. Dacă nu aş fi avut preoţi în familie aş fi trecut la greco-catolici. Clerul lor nu a abdicat niciodată de la principii şi de la morală.

Mă mulţumesc cu faptul că biserica din Piaţa Traian (Timişoara), unde am fost botezat, a fost prima retrocedată de către IPS Corneanu cultului martir.

Dumnezeu să mă ierte că duc în deşert numele Patriarhului.