mariusghilezan.ro

Pentru cei care încă nu s-au lămurit cum stă treaba cu iazul de decantare de la Roşia Montană şi care susţin că există tehnologii alternative la cianuri, Cecilia Szentesy, directorul de proiectare al RMGC a oferit lămuriri, cât se poate de clare. Redau mai jos transcriptul părţii de emisiunea, “La Ordinea zilei”, din 13 septembrie 2013. Răspunsul specialistului l-a făcut să amuţească pe vocalul Bogdan Stanoievici, cel cu tehnologiile alternative:  

Cecilia Szentesy: Dânsul a afirmat că există tehnologii alternative, altele decât cu cianură. Aş vrea să vă spun că în ultimii 50 de ani s-au făcut o multitudine de studii şi de teste pentru a descoperi tehnologii alternative cianurii şi nu s-au găsit aceste tehnologii. S-a îmbunătăţit această metodă prin adăugarea unui circuit de denocivizare a sterilelor care rezultă din procesul tehnologic, în aşa fel încât ele să aibă conţinuturi reduse netoxice nici pentru om nici pentru viaţa animală. În rest, nu există o tehnologie alternativă la cianură. 90% din aurul lumii este extras cu această tehnologie şi peste 500 de mine din lume folosesc această tehnologie, inclusiv ţări din Europa, cum ar fi Suedia sau Finlanda. Folosesc tot această tehnologie fără absolut niciun fel de probleme pentru mediu.

Radu Tudor: Şi România ar putea să se încadreze în cei 10% care nu folosesc cianură?

Cecilia Szentesy: Încă o dată, sunt tehnologiile care se aplică la un zăcământ. Sunt dictate de tipul zăcământului. Deci practic mineralogia acelui zăcământ dictează ce tehnologie folosim. Pentru Roşia Montană zăcământul de la Roşia Montană, cea mai bună tehnologie din toate punctele de vedere, şi din punct de vedere al protecţiei mediului, şi din punct de vedere al protecţiei personalului, şi din punct de vedere al impactului economic, cianura este cea mai bună alternativă.

Bogdan Stanoevici: V-a scăpat cuvântul impactul economic. Aţi vrut să spuneţi impactul ecologic probabil.

Cecilia Szentesy: Eu am spus inclusiv impactul asupra mediului…

Bogdan Stanoevici: Nu, aţi spus impactul economic. V-a scăpat…

Cecilia Szentesy: La final. Şi aş vrea să explic asta. Ce înseamnă acest lucru. În România există o lege care spune exploatarea raţională a zăcămintelor. Adică nu poţi să exploatezi un zăcământ în aşa fel încât să ai pierderi mari de aur în iazul de decantare. Adică practic aur care se pierde. Trebuie neapărat să exploatezi în aşa fel încât să ai un randament de extracţie mai ridicat de 75%. Adică aurul recuperat să fie în cantitate mare. Cu vechile tehnologii care s-au folosit la Roşia Montană, pentru că probabil ştiţi că exploatarea s-a închis în 2006, jumătate din aur se pierdea. Deci eficienţa exploatării zăcământului era extrem de redusă, ca urmare beneficiile economice erau extrem de reduse. La acest aspect m-am referit când am zis de impactul economic asupra exploatării.

Radu Tudor: Vă rog să acceptaţi şi nişte întrebări din partea invitaţilor. Răzvan Orăşanu…

Bogdan Stanoevici: Un singur lucru vreau să spun. Eu merg pe mâna ta, pe mâna voastră, în sensul că cianurile pot fi folosite cu o condiţie. Prin permeabilizarea lacului.

Cecilia Szentesy: Există o legislaţie europeană foarte clară în acest sens care s-a adoptat şi în România şi care reglementează extrem de sigur şi extrem de strict folosirea cianurilor.

Bogdan Stanoevici: După micile minciunele pe care le-aţi spus, începem să avem dubii că sunteţi chiar atât de bine intenţionaţi. Eu nu sunt împotrivă, chiar susţin proiectul, dar în nişte condiţii optime care evident vă vor costa mai mult.

Cecilia Szentesy: Nu înţeleg la ce vă referiţi.

Bogdan Stanoevici: V-am dat un exemplu. Impermeabilizarea acelor suprafeţe aşa cum vi s-a propus de altfel la început, lucru pe care anumiţi specialişti ai dumneavoastră l-au refuzat ca fiind neinteresant şi inutil.

Cecilia Szentesy: Aş vrea să continui cu iazul de decantare. Era al doilea subiect unde doream să corectez afirmaţiile dumneavoastră. Deci este vorba de impermeabilizare. În momentul de faţă în zona în care am propus amplasarea iazului de decantare… şi aş vrea să vă spun că am investigat 13 amplasamente posibile din multe puncte de vedere. Deci după o investigaţie amănunţită a 13 amplasamente, am ajuns la concluzia că cel mai bun amplasament este cel de pe Valea Cornei. De ce. În Valea Cornei am făcut mai mult de 100 de foraje care au evidenţiat existenţa unui strat extrem de important, este un strat de argilă care în unele zone are o grosime de până la 12 m.

Bogdan Stanoevici: Nu-i suficient.

Cecilia Szentesy: Aşa că subliniez faptul că nu atât grosimea este importantă, ci gradul impermeabilitate pe care acest strat natural îl conferă acelei văi. În termeni tehnici asta nu ştiu cum să explic, impermeabilizarea conferită de acest strat este de 10^-6 centimetri pe secundă ceea ce tradus pe româneşte este impermeabil. Deci practic nu există posibilitatea ca ape cu conţinut extrem de scăzut de cianuri să se infiltreze în solul de sub iaz. Măsuri suplimentare de siguranţă au fost proiectate la acest iaz de decantare în sensul că el are un iaz secundar de retenţie care poate să capteze absolut toate infiltraţiile din iazul principal şi de asemenea avem şi un al treilea sisterm de siguranţă, nişte lagune de tratare a apelor care se află în aval de al doilea iaz de captare. Sistemul este extrem de sigur şi acest lucru nu-l spunem noi, îl spune compania care a auditat acest proiect al iazului de decantare al sterilelor, este vorba de institutul norvegian de geotehnică, un institut care este extrem de respectat în întreaga Europă, care e deasupra oricăror bănuieli că ar putea da o expertiză cumva cosmetizată, a făcut analiza tuturor riscurilor, a evaluat toate evenimentele posibile şi aici aş vrea să dau un singur exemplu. Pentru că aţi menţionat acel cutremur. Era un cutremur de 4,2 dacă nu mă înşel…

Radu Tudor: 4,7 unul dintre ele şi 4,9 al doilea.

Cecilia Szentesy: OK. Deci aş vrea să vă spun că barajul iazului de decantare de la Roşia Montană este proiectat să reziste la un cutremur de 8 grade pe Richter. Şi ştiţi că aceste grade nu cresc liniar ci cresc exponenţial. Deci la 8 grade nu mai rămâne piatră pe piatră. Când s-a făcut analiza riscurilor s-a conceput un scenariu imposibil, în care să apară o serie de evenimente care se suprapun unele peste altele, cutremur de gradul 8, ploi bogate în amonte, ploi sărace în aval, alunecări de teren, o tasare a taluzului barajului iazului de decantare, deci foarte multe accidente care să se întâmple în acelaşi timp. Nu aş vrea să vă spun care e probabilitatea de apariţie a tuturor acestor evenimente.

Bogdan Stanoevici: Să mergem la întrebări…

Cecilia Szentesy: Ideea este că institutul norvegian a concluzionat la modul următor. Acest baraj este de 100 de ori mai sigur decât orice alt baraj din lume, fiind comparate condiţiile de siguranţă ale altor baraje din întreaga lume.

Radu Tudor: Mulţumesc pentru precizări. Întrebări foarte scurte. Bogdan Stanoevici?

Bogdan Stanoevici: Eu vreau să spun că susţin acest proiect dar în alte condiţii, pe care le puteţi face.