Sincronul loveşte omul politic, mai dur decât trupa, lui Cornel Fugaru, cu acelaşi nume, urechile bunicii. Recent, Ionuţ Vulpescu, ministrul culturii, aflat în faţa camerelor de luat vederi, a spus că ziua de 23 aprilie este legată de unii dintre „cei mai mari scriitori pe care i-a dat umanitatea, Cervantes şi Hamlet,” apoi s-a corectat, pronunţând Shakespeare, conform declaraţiei lui Dan Vidraşcu, directorul editurii Litera, aflat în preajma sa.
Ceea ce vedeţi la televizor sau citiţi în presă reprezintă produse informaţionale fabricate în „uzina de ştiri,” am scris încă din anul 2000 în Manualul meu de campanie electorală. În timpul producerii ştirilor, informaţia trece pe sub mai mulţi ochi, de la şeful de secţie, până la secretarul general de redacţie sau producătorul general. Editorii din televiziuni gândesc în termenii secundelor şi de aceea procesul de selecţie este foarte riguros. De aceea, când un reporter tv vă solicită un punct de vedere, trebuie să ştiţi ce este acela un SINCRON.
————————————————————————
Acea declaraţie, cuprinsă într-o singură frază importantă, clară şi convingătoare, care nu necesită decupaje şi este făcută în faţa aparatului de filmat – reprezintă un sincron.
————————————————————————
Îmi amintesc că în 1993, în timpul unui stagiu efectuat la biroul parlamentar din Capitol Hill al lui Burt Gardon, congresman democrat, o echipă de reporteri ai CNN l-a pus să repete de vreo douăzeci de ori mesajul, după care i s-a sugerat să cuprindă totul într-o singură frază. Când l-am întrebat despre hărţuirea la care a fost supus, a răspuns laconic: „interesul era al meu.”
Dacă Ionuţ Vulpescu nu a reacţionat, Emil Constantinescu se tot chinuie de ani de zile să ne convingă că a fost răstălmic de media când a afirmat că a fost învins de Securitate prin intermediul mass-media.
Şi Ion Iliescu a scăpat un sincron, odată prin anii ’90, când Alison Muttler, pe atunci la UPI, i-a luat un interviu lung preşedintelui, făcându-l să se relaxeze, a recunoscut că a chemat minerii în Piaţa Universităţii. Din întreg materialul publicistic, media occidentală a preluat doar acel sincron.
Cine nu a auzit de replica: “Nu te intreba ce poate face țara pentru tine, ci ce trebuie tu să faci pentru țara ta“? Toţi se gândesc la John Fitzgerald Kennedy. Da, întradevăr, el a rostit-o, dar e o vorbă preluată de la Omar Khayyam, poetul turc, de la începutul mileniului doi. Unii politicieni, cu strategi de comunicare bine plătiţi, au rămas în conştiinţa publică pentru că au ştiut ce înseamnă cuvintele ticluite, rezonanţa mediului şi ecoul publicului.
Deşi pe timpul lui Socrate nu existau camere de surpins vorbe de duh, el a rămas în istorie prin vorbele sale memorabile.
Deci, politicieni, atenţie, la cum scoateţi porumbeii…
Taguri: Burt Gardon, ci ce trebuie tu să faci pentru țara ta, manual de campanie, Nu te intreba ce poate face țara pentru tine, Omar Khayyam, sincron, televiziune
