Basme. Sinan-Paşa n-a pierdut doi dinţi, ci doar o luptă la Călugăreni, pentru că Ţările Române au continuat să verse biruri. Însuşi, Ştefan cel Mare ar fi mărturisit că cei mai buni buni aliaţi sunt turcii, pentru că dacă le plăteşti birurile, te ocrotesc. Aşa spun cercetătorii. În Istoria imperiului otoman, Jason Good are doar câteva pasaje despre luptele cu vlahii. Nu ştiu cât eroism au avut urmaşii cumanilor, dedulciţi la practicile celor din araiflac, nici cât demult a influenţat paşoptismul mitologia noastră istorică, dar ce ştiu e că la Călugăreni duminica, în fiecare duminică, se dă o luptă zdravănă cu răpusul puicuţelor, a curcanilor, a raţelor, a gâştelor, chiar şi a porcilor, în marele Târg de animale.
De acolo, am luat mai multe rieţe, crescute de ţărănci, deci sigur eco, femeile n-au bani de compuşi chimici. Greu e cu perpelitul. Greu cade puful. Iataganul lui Sinan nu-i de folos.
După lunga oră de curăţare se pregăteşte baiţul din usturoi, legume, ţelină şi cu oţet. Cel puţin şase ore trebuie raţa să stea la fezandat.
Se curăţă morcovii rondele, iar două portocale se taie felii.
Încingeţi cuptorul la 120 de grade, nu ca-n noaptea de 13 august 1595, când Mihai s-a retras strategic. Luaţi vasul de Jena din Imperiul lui Sigismund Bathory, cel făr’ de care nu învingeau plăieşii la “Termopilele române”, sau oala de lut din Cristuru Secuiesc, vezi că-s mai bune decât ale ţiganilor din Călăraşi, şi puneţi un strat de ceapă, morcovi, portocale şi celelalte legume din baiţ, peste care turnaţi ulei şi vin.
Un pic de unt sub pielea barosanei de Călugăreni îi face corpul mai arămiu, micul mare secret, mai uşor de păstrat decât sabia lui Ştefan cel mare.
Oare la Laleli ştie vreun Omar cum cad raţele de Călugăreni în suliţele plăieşilor nededulciţi de Carrefour?
Taguri: Carrefour, istoria imperiului otoman, Jason Good, rata de calugareni, Sinan-Paşa
