captain

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

bear

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

S&P

“Accident aviatic” pe Wall Street. O aşchie a ajuns şi la Bucureşti

Bursele europene au fost afectate după crahul de pe Wall-Street. Inclusiv cea de la Bucureşti, care a deschis cu un -3%. Indicele S&P 500 (un barometru al creşterii economiei americane) a pierdut aproape zece procente în mai puţin de o citeşte

Gaina 0

Cum văd Irma néni creşterea economică şi Moş Laie, Unirea?

Irma-neni e încă o femeie în putere. Are grijă de gospodăria sa dintr-un sat din Harghita. Copiii-s duşi în Germania la muncă. Creşte găini de ouă. Acum nu mai are decât 80 de găini. Ouă mai puţine dau iarna.

Nero

Gărzile pretoriene au provocat căderea Romei

Churchill avea o vorbă: “Învață istoria. În istorie sunt toate tainele politicii.” Poate că Dragnea a citit mai mult decât a spus…. Sfârşitul Republicii l-a găsit la conducerea statului roman pe Augustus, cel care s-a autoproclamat Princeps (cel dintâi), fără citeşte

Ce are raţa de Călugăreni cu dinţii lui Sinan-Paşa?

rata de calugareni

Basme. Sinan-Paşa n-a pierdut doi dinţi, ci doar o luptă la Călugăreni, pentru că Ţările Române au continuat să verse biruri. Însuşi, Ştefan cel Mare ar fi mărturisit că cei mai buni buni aliaţi sunt turcii, pentru că dacă le plăteşti birurile, te ocrotesc. Aşa spun cercetătorii. În Istoria imperiului otoman, Jason Good are doar câteva pasaje despre luptele cu vlahii. Nu ştiu cât eroism au avut urmaşii cumanilor, dedulciţi la practicile celor din araiflac, nici cât demult a influenţat paşoptismul mitologia noastră istorică, dar ce ştiu e că la Călugăreni duminica, în fiecare duminică, se dă o luptă zdravănă cu răpusul puicuţelor, a curcanilor, a raţelor, a gâştelor, chiar şi a porcilor, în marele Târg de animale.

De acolo, am luat mai multe rieţe, crescute de ţărănci, deci sigur eco, femeile n-au bani de compuşi chimici. Greu e cu perpelitul. Greu cade puful. Iataganul lui Sinan nu-i de folos.

După lunga oră de curăţare se pregăteşte baiţul din usturoi, legume, ţelină şi cu oţet. Cel puţin şase ore trebuie raţa să stea la fezandat.

Se curăţă morcovii rondele, iar două portocale se taie felii.

Încingeţi cuptorul la 120 de grade, nu ca-n noaptea de 13 august 1595, când Mihai s-a retras strategic. Luaţi vasul de Jena din Imperiul lui Sigismund Bathory, cel făr’ de care nu învingeau plăieşii la “Termopilele române”, sau oala de lut din Cristuru Secuiesc, vezi că-s mai bune decât ale ţiganilor din Călăraşi, şi puneţi un strat de ceapă, morcovi, portocale şi celelalte legume din baiţ, peste care turnaţi ulei şi vin.

Un pic de unt sub pielea barosanei de Călugăreni îi face corpul mai arămiu, micul mare secret, mai uşor de păstrat decât sabia lui Ştefan cel mare.

Oare la Laleli ştie vreun Omar cum cad raţele de Călugăreni în suliţele plăieşilor nededulciţi de Carrefour?

 

Taguri: , , , ,

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.