Medi și puiul de lăstun

Medi, cu ochiul sticlos şi clonţul ei mare cât veacul, trăncăneşte despre moarte şi viaţă puiul de lăstun aşteaptă lămurirea.

Ultimul jucător al Ripensiei a plecat puţin

Gheorghe Glisici, extrema stânga a juniorilor Ripensiei Timişoara, a plecat să reîntregească echipa celestă. A fost ultimul supravieţuitor al epocii când cluburile româneşti jucau de la egal la egal cu marile formaţii europene.

Italia sub zodia celor “5 stele”

Mişcarea “5 stele,” ultranaţionalistă, înfiinţată în anul 2009 de comediantul italian Beppe Grillo,  a obţinut ieri, conform Exit-Poll-urilor, 29% din sufragiile alegătorilor din cizmă.

Ruga lui Ezicăprar

Penalii scoate-i la raport, femeie, cu denunţuri scrijelite pe beţe de cort, adu-i ruşinaţi în lanţuri,

Cruduţa şi Marele Urs

Cruduța era un vrej în pădure. Licuricii și fluturii de noapte au vegheat-o. Unchiul Sam, stăpânul pădurii, a avut grijă ca ea să fie udată, tunsă, frezată și pregătită pentru ziua venirii Marelui Urs. Te-ai fi așteptat să i se citeşte

Ce are raţa de Călugăreni cu dinţii lui Sinan-Paşa?

Basme. Sinan-Paşa n-a pierdut doi dinţi, ci doar o luptă la Călugăreni, pentru că Ţările Române au continuat să verse biruri. Însuşi, Ştefan cel Mare ar fi mărturisit că cei mai buni buni aliaţi sunt turcii, pentru că dacă le plăteşti birurile, te ocrotesc. Aşa spun cercetătorii. În Istoria imperiului otoman, Jason Good are doar câteva pasaje despre luptele cu vlahii. Nu ştiu cât eroism au avut urmaşii cumanilor, dedulciţi la practicile celor din araiflac, nici cât demult a influenţat paşoptismul mitologia noastră istorică, dar ce ştiu e că la Călugăreni duminica, în fiecare duminică, se dă o luptă zdravănă cu răpusul puicuţelor, a curcanilor, a raţelor, a gâştelor, chiar şi a porcilor, în marele Târg de animale.

De acolo, am luat mai multe rieţe, crescute de ţărănci, deci sigur eco, femeile n-au bani de compuşi chimici. Greu e cu perpelitul. Greu cade puful. Iataganul lui Sinan nu-i de folos.

După lunga oră de curăţare se pregăteşte baiţul din usturoi, legume, ţelină şi cu oţet. Cel puţin şase ore trebuie raţa să stea la fezandat.

Se curăţă morcovii rondele, iar două portocale se taie felii.

Încingeţi cuptorul la 120 de grade, nu ca-n noaptea de 13 august 1595, când Mihai s-a retras strategic. Luaţi vasul de Jena din Imperiul lui Sigismund Bathory, cel făr’ de care nu învingeau plăieşii la “Termopilele române”, sau oala de lut din Cristuru Secuiesc, vezi că-s mai bune decât ale ţiganilor din Călăraşi, şi puneţi un strat de ceapă, morcovi, portocale şi celelalte legume din baiţ, peste care turnaţi ulei şi vin.

Un pic de unt sub pielea barosanei de Călugăreni îi face corpul mai arămiu, micul mare secret, mai uşor de păstrat decât sabia lui Ştefan cel mare.

Oare la Laleli ştie vreun Omar cum cad raţele de Călugăreni în suliţele plăieşilor nededulciţi de Carrefour?

 

Taguri: , , , ,

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.