mariusghilezan.ro

Victoria zdrobitoare din alegerile locale a USL îmi dă un sentiment de panică. Niciodată din 1992 încoace nu a mai câştigat un bloc politic cu aşa un scor. Entuziasmul meu a coborât spre minim istoric. Ca unul care am trecut prin toată politica post revoluţionară, majoritatea absolută mă sperie, chiar mă crispează.  Democraţia se sprijină pe o o opoziţie puternică. Orice om cu scaun la cap se teme de absolut.

Las deoparte euforia prietenilor mei. Îi înţeleg, până la o limită. Nu am câştigat noi, cei mulţi, aşa cum lapidar s-ar crede. Au câştigat, ei, cei puternici care nu au dispărut în anii de glorie ai PDL. Erau doar în adormire. Nu au biruit urmaşii rezistenţei din munţi, nici familiile aristocratice româneşti, doar PSD, de departe cel mai bine organizat partid. Nici umbrăreştii, nici căşunenii nu vor dispărea, doar se vor reorienta.

Aş putea spune un simplu “i-am înfrânt”. Sigur robertele, ancuţele, oltenii, nuţiile vor dispărea pentru totdeauna. Adică aroganţa politică, cel puţin pentru o vreme, va fi la lada de gunoi. Păstrându-mi echilibrul între visare şi resemnare, prefer să spun că au câştigat ei, profitorii structurilor care mi-au fost mie, şi familiei mele, mereu adversari. E o mare victorie a unei alianţe în care liberalii mei nu sunt decât fete în casa unui mare stăpân extrem de perfid şi de bine pregătit. Când îşi vor da seama că au fost siluite nu va veni dezastrul. Vor fi înlocuite de pe centura politicii, de bastarzii unei căsătorii de conivenţă, că aşa-i în sport. Ocaziile se răzbună.

Şi ne vom întoarce sub aceleaşi steaguri, dar hulind rătăcirea. E o victorie de etapă a echipajului. Dar pilotul e al lor.

Sigur că în toamnă scorul va fi aproximativ la fel. Trezirea liberală nu se va face nici în noiembrie 2012 când se va trage linia. 50 plus unu în favoarea PSD, conform planului Hrebenciuc,  nu-i va scoate pe oamenii lui Antonescu din mahmureală. Zăhărelul preşedinţiei îi va ţine legaţi, până ce etapa nedesemnării candidatului USL la cea mai înaltă funcţie în stat, îi va paraliza. Nici atunci nu va fi prea târziu. PNL are doctrină, resurse, tradiţie şi viitor. În niciun caz prezent. Doar în orbul găinilor se vede victoria liberală. Până la decont, beţia puterii îi va ţine aproape pe enoriaşii cultului Antonescu. Omul are suficiente grăunţe pentru puicuţele din  columbar. Şi când nu o mai fi, atunci să vedeţi cum se va învârtoşa săgeata.  Multe petale de crin vor fi (r)oase.

Mă tem că trebuie să trec în opoziţie, vorba unui prieten, e prea mare înghesuială la putere.