mariusghilezan.ro

Sâmbătă Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Frig de îngheaţă pavajul. Activiştii ecologişti strâng protestatari cât de o poză şi un clip pe youtube. Bune şi ălea pentru dosarul de finanţare. Zgribuliţi şi fără chef, salvatorii Roşiei Montane ţin pancarte roş-verzi. De parcă suntem la Budapesta. Agitatorii cer vehemenţă. Tonuri baritonale. Nu obţin decât piţigăieli.

Greenpeace şi Sorosica, câinii vedetei Eugen David, unul dintre puţinii contestatari locali ai proiectului Roşia Montană Gold Corporation, rămân să audă acasă vocea gravă a minerilor care strigă: “Jos şomajul!” Ce nume au primit potăile. Inspirate probabil de la primii conchistadori. Fac pariu că nimeni din Piaţa Constituţiei nu ştie cum se traduce Alburnus Maior, nici de  ce azi fosta aşezare lucrativă a romanilor poartă culoarea roşie în denumire.

Pe parcartele ecologiştilor se pot citi: “Roşia Montană este România, Roşia Montană este şi a mea” sau “Roşia Montană nu va dispărea, oamenii de aici nu vor pleca”, protestatarii scandează lozinci precum “Avem toţi o rană, Roşia Montană!”, “Salvaţi Roşia Montană!” sau “Trădarea de ţară, în aur se măsoară!”. Nimic despre dreptul la viaţă al localnicilor.

La peste 400 de km, în Piaţa centrală din Roşia Montană, contrapotrotestul minerilor. Nu merg la Bucureşti. Aşteaptă o decizie justă acasă. Printre sfinţii de gheaţă şi la adăpost de ghiarele urşilor. Nu mai sunt conduşi ca pe vremuri de Miron Cozma.

“Roşia Montană se salvează la Roşia Montană,” “Vrem locuri de muncă, nu locuri de veci,””stăm pe aur şi murim de foame,” “Jos şomajul!” scrie pe pancartele celor care vor să se salveze singuri, nu prin intermediari.

Agenţiile de presă vorbesc despre 300 de protestatari al Bucureşti şi de aproape 1.000 la Roşia Montană. Salturile cantitative nu duc la salturi calitative. Asta o ştim. Dar comedia salvării Roşiei Montane are scenariul şi coregrafia tot mai obosită. Până şi minerii sunt mai creativi. Se poate, domnilor activişti?

Cele două mitinguri în oglindă au apărut ca urmare a anunţului făcut de ministrul mediului, Laszlo Borbelyi că în proporţie de 90% este de acord cu acordarea avizului de mediu, necesar demarării lucrărilor de exploatare. Şi asta îi scoate din minţi pe hărţuitorii din umbră, pe liderii oengeurilor care îşi pierd obiectul muncii şi trebuie să se întoarcă la I-phone, I-pad-urile luate din alte proiecte. Păi, ce n-ar fi mâncat şi gura lor în faţa unui tembelizor 3D cu toate furculisioanele de salvare?

Mai sunt şi râşii de salvat şi mistreţul cu colţi de argint. E loc. În plus sunt multe răni de vindecat. Apropo, că vine vara… Mergeţi la Vama veche şi vedeţi modelul de salvare, marca Mircea Toma.

Lupta cu like-urile continuă!

Balaurul capitalist nu poate fi înfrânt decât cu Iphone-ul şi cu Ipad-uri. Războaiele sunt azi mai rafinate.

Unii cu sapa, alţii scot mapa cu mărul… Tabla aia subţire, bună şi de folosit pe pârtie.

“Săriţi cu toţii şi strigaţi tare, Roşia Montană nu e de vânzare!” Evident e un îndemn făcut de pe  laptop, în plină noapte. Între o frecţie şi un duş cald.