mariusghilezan.ro

Procesul Lewandowski s-a închis. Verdict: port ilegal de tricolor. Ăsta e blestemul mutării fotbalului din Oradea, Arad şi Timişoara la Afumaţi, Chitila, Baloteşti.

Pe vremuri nemţi şi unguri din vestul Regatului românesc duceau tricolorul pe Conte Verde. Dar pe atunci nimeni nu contesta supremaţia vestului de lorzi.

La Arad se juca fotbal din 1899. Primul meci s-a desfăşurat în iunie 1899 între două echipe de muncitori de la Uzinele arădene. Marele CAMT  făcea legea în Imperiul Austro-Ungar. Ziarul “Közlöny” (Gazeta Maghiară) consemna în ediţia din 25 iunie 1899 prima partidă dintre două echipe de elevi ai Liceului Piarist, pe terenul Velocitas, cu ocazia unor serbări școlare. Ambele meciuri s-au încheiat cu scorul 0-0.

Regretatului Iosif Dudaş îi datorăm titulatura nobilă: “Timişoara – leagănul fotbalului românesc”.

Pe vremea când în Banat se desfăşurau adevărate competiţii pe baza regulamentului noului sport adus din Anglia, în Obor, copiii alergau după o băşică de porc, fără a respecta regulile.

Am bătut dealurile Vingăi, cum bat azi Kiselleff-ul la dat jos balonul pus la centru, fără voia mea.

Aveam o ţinută războinică, un apetit cosmic pentru urlete când întâlneam Bătrâna Doamnă. O respectam, pentru că era rivala noastră istorică. Performanţele ei transced generaţii, umezesc ochii, umplu albume de fotografii. Coana elimina, în anii ‘70, celebra Feyenoord Rotterdam.

Fotbalul românesc s-a inventat pentru că în Piaţa Kutl un  Vogl, Zombori, Dobay băteau lobda şi pentru că în Micalaca se năştea Clubul Atletic, primul club de fotbal din Arad. După Unire, Chinezul lua titlul naţional la pas.

În vremea primelor confruntări cu marile puteri europene, treisferturi dintre jucătorii Naţionalei erau nemţi sau unguri din Arad sau Timişoara. Czinczer, Vogl, Albu, Stanciu, Steinbach, Eisenbeisser, Glanzmann, Kovacs, Sepi, Bodola Kocsis jucau la Timişoara cu Marea Naţională a Ungariei în 1931. De atunci rivalităţile nasc pasiuni, precum sfredelesc şoarecii caşcavalul.

Trenul de Arad va fi duminică plin. Se joacă marele derby: UTA – Poli. Doar 100 de suporteri Viola vor fi pe micul stadion Motorul. Restul afară. Pentru ca sufletul colectiv să fie mai aproape de băieţii în ghete.

Există viitor pentru că odată am avut un  trecut.

Războiul dintre Arad şi Timişoara durează de o sută de ani, precum cel dintre Franţa şi Anglia pentru Acquitania.

Ei se luptau pentru un petic de pământ. Noi ne luptăm pentru ca adevărul să nu moară.

Leagănul fotbalului românesc trebuie ţinut în ieslele oraşelor libere crăieşti din Imperiul Austro-ungar: Arad – Timişoara. Restul e cancan şi lupta de mărgele colorate.

Noi astăzi cântăm pentru că undeva între stele e scris că MariaTănase a urcat în Bucureşti orchestra în copac pentru ca bănăţeanul Rudolf Wetzer să nu ştie de unde se aude muzica.

Viitorul rezonabil există doar pentru cei cu un trecut de legendă.

Restul e vulg şi coji de seminţe care ţin cât un scuipat.